100 DE ORE DE VOT ONLINE. Românii au votat pentru a alege „PREŞEDINTELE INTERNETULUI”

14 nov 2014 1184 afisari

Dacă înaintea turului I, urnele vituale au fost deschise o zi, de această dată s-a putut vota 100 de ore, într-un gest simbolic de susţinere a românilor din diaspora cărora, pe 2 noiembrie, uşile secţiilor de votare le-au fost închise în faţă, după 14 ore cât a durat procesul de vot, chiar dacă mii dintre ei aşteptau la cozi imense să voteze. De asemenea, a fost un gest simbolic pentru susţinerea unui vot corect atât în ţară. cât şi în străinătate.

Cele 100 de ore de vot online au reprezentat un antrenament pentru ziua de 16 noiembrie când Gândul susţine ca românii să participe într-un număr cât mai mare la vot, iar autorităţile să asigure cadrul ca acest drept constituţional să poată fi exercitat.

Ziua votului online şi 100 de ore de vot online au reprezentat un experiment unic în mass media din România, în cadrul campaniei eveniment VREAU PREŞEDINTE / VOTEŞTI.

Exerciţiul la care v-am povocat să luaţi parte este justificat şi de o realitate statistică. În România, există 9.642.427 de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6.613.000, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezenţa a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este puţin peste 30%, respectiv 3.029.427 utilizatori.

Primul vot online organizat în România a avut peste 460.000 de vizitatori unici şi aproape 70.000 de voturi unice înregistrate online.

VREAU PREŞEDINTE şi VOTEŞTI, locul unde vocile voastre au fost auzite

De mai bine de două luni noi, aici la Gândul, suntem lângă voi şi ne convingem în fiecare zi de forţa vocilor voastre. Am pornit împreună cu voi aceste proiecte - VREAU PREŞEDINTE şi VOTEŞTI sperând că democraţia, curajul de a spune şi a face sunt, există în inimile voastre. Nu ne-am înşelat. Ne-am uitat cum un popor de Facebook s-a unit pentru prima oară prin likeuri, shareuri, cuvinte, afişe, imagini după 25 de ani. Am fost alături de voi, de mai bine două luni, pas cu pas, parte dintr-o nouă revoluţie. Revoluţia unei generaţii, o generaţie care nu are numai 18 ani, 24, 44, ci este o generaţie fără o vârstă anume, o generaţie fără graniţe, generaţia celor care iubesc libertatea şi se luptă pentru ea. O generaţie care vrea să nu mai fie condusă de incompetenţă, de interese, de baroni, o generaţie care vrea să voteze cinstit. O generaţie a celor care îşi sună părinţii, prietenii şi le aducem aminte că viitorul ni-l facem împreună, că soarta noastră depinde de noi.

Pe 8 septembrie Gândul a lansat campania-eveniment, „VREAU PREŞEDINTE”, în care i-a invitat la o amplă dezbatere în care vocea lor să fie cu adevărat auzită pe toţi românii care vor să participe la luarea deciziei, impunerea agendei relevante pentru cetăţean şi întărirea democraţiei.

Pentru prima oară în mass media din România, le-am propus românilor care cred că au calităţile neceare pentru a fi un lider pentru ţară să se înscrie în cursa simbolică pentru preşedinţie. În urma provocării şi a testelor de etapă în competiţie, ca challengeri ai candidaţilor reali au rămas Nicuşor Dan, Miroslav Taşcu Stavre, Codru Vrabie, Cristian Enache, Cristian Leaţă şi Dragoş Ureche. Pe parcursul ultimelor luni, aceştia s-au confruntat cu candidaţii reali în dezbaterile VREAU PREŞEDINTE şi au comentat alături de jurnaliştii gândul evenimentele politice.

De asemenea, românii au ales într-un amplu sondaj cele mai importante calităţi ale preşedintelui: LIDER, CINSTIT, COMPETENT, ECHILIBRAT şi EDUCAT.

În cadrul campanie VREAU PREŞEDINTE a fost lansat proiectul VOTEŞTI, în care românii şi-au putut face vocea auzită şi să-şi transmită mesajul mai departe.

De la lansare, campania a înregistrat pe toate platformele sale aproape1.869.329 de vizitatori unici, 7.361.814 de afişări şi 4.512.476 de vizite. De asemenea, mesaj lansate în cadrul campaniei au ajusn la 5.894.558 de utilizatori de internet şi la 5.899.955 de utilizator de Facebook.

În social media, postările din cadrul campaniei au strâns peste 3 milioane de LIKE-uri şi au fost ditribuite de peste 120.000 de ori. În cadrul VOTEŞTI au fost generate peste 1.000 de afişe.

Pe parcursul campaniei Gândul a înregistrat o creştere de 80% a traficului din diaspora şi informaţiile au avut peste 1250 de preluări în site-urile româneşti.

VREAU PREŞEDINTE a înregistrat cel mai bun rezultat pentru un produs de conţinut, în două luni de la lansare, 1.869.329 de vizitatori unici, potrivit SATI. De asemenea, Gândul ste lider de consum editorial cu maxim istoric înregistrat de SATI: 3.250.359 de afişări pe zi. Totodată, Gândul este lider de piaţă pe vizitatori unici, pe rezultatele de trafic România şi în segmentul de ştiri generale. Maximul istoric pentru produs a fost de 759.978 de useri pe zi.

Cele 100 de ore de vot online, un gest simbolic de susţinere a unui vot corect în diaspora şi în ţară

Mii de români din diaspora, dar şi din ţară, în centrele studenţeşti nu au putut vota pe 2 noiembrie. În străinătate, românii au fost umiliţi de reprezentanţii statului român, la ora închiderii urnelor, mii dintre ei rămând în faţa secţiilor. Lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti, au generat un val de solidarizare cu diaspora, în ţară având loc ample proteste pentru un vot corect în turul doi.

n străinătate , au existat 294 de secţii de votare şi 161.054 de oameni care au reuşit să voteze, conform BEC. Alte câteva mii au rămas în stradă şi nu au putut vota. De precizat că, în 2009, 95.068 români au votat în străinătate în turul întâi al alegerilor prezidenţiale şi 147.754 în turul al doilea.

Atât în Spania, cât şi în Franţa, Belgia, Marea Britanie şi Germania, câştigător detaşat al alegerilor a fost candidatul ACL, Klaus Iohannis. Comparând diferenţa de prezenţă la vot a diasporei româneşti din turururile 1 şi 2 din 2009 şi estimând o creştere cel puţin similară şi pentru 16 noiembrie (luând în calcul şi numărul mare de români care nu au putut vota acum), reiese că este nevoie de o dublare a capacităţii de vot în marile centre din străinătate, pentru a ne asigura că nu vor mai fi probleme. Ne referim aici nu doar la secţii suplimentare, ci şi la ştampile, cabine şi membri în comisii.

Ministerul de externe, în ciuda recomandării BEC, a anunţat că va majora doar numărul de ştampile şi de membri în secţiile de votare, nu şi numărul acestora.

Gândul a făcut un calcul care demonstrează care a fost adevărata problemă. Am luat ca exemplu cazul Institutului Cultural Român din Londra, unde s-a înregistrat una dintre cele mai grave situaţii din străinătate, în ziua votului. Dacă facem un simplu exerciţiu în care înmulţim totalul minutelor în care s-a putut vota (840), cu numărul ştampilelor (5) şi împărţim rezultatul la numărul de români care au reuşit să voteze aici în primul tur al scrutinului prezidenţial, reiese că a fost nevoie de 2,6 minute pentru un vot. Aceasta, în condiţiile în care mii de oameni nu au mai ajuns să voteze. Gândul nu a reuşit să afle câte ştampile erau în această secţie în primul tur al prezidenţialelor din 2009, dar, presupunând că ar fi fost tot cinci, media timpului de vot a fost atunci de 4,9 minute. În ciuda declaraţiilor pe proprie răspundere care trebuiau completate, se poate constata, deci, că ritmul de vot din Londra a fost foarte rapid. Care a fost atunci problema? Conform calculelor noastre, răspunsul este neadaptarea numărului de secţii, cabine, ştampile şi observatori la creşterea numărului de români (consemnată inclusiv de Institutul de Statistică şi de guvernele ţărilor-gazdă) din 2009 şi până acum.

Klaus Iohannis a primit în primul tur al alegerilor prezidenţiale cel mai mare număr de voturi de la cei care au votat în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, în timp ce Victor Ponta a fost pe primul loc ca număr de voturi în Republica Moldova, iar Monica Macovei în Finlanda.

Potrivit rezultatelor finale publicate, joi, de Biroul Electoral Central, în secţiile de votare organizate în străinătate, în 95 de ţări, au fost înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate, cele mai numeroase fiind în Italia - 35.285, Spania - 32.760, R.Moldova - 21.928, Marea Britanie - 9.860, Germania - 8.149, Franţa - 7.677, Belgia - 6.419, SUA - 6.217.

Klaus Iohannis a obţinut în majoritatea ţărilor primul loc în opţiunile alegătorilor.

Premierul Victor Ponta a câştigat alegerile în R. Moldova, Brazilia, Coreea de Nord, Palestina, Pakistan, Zimbabwe. Tot pe primul loc a fost şi în Ucraina, Uruguay şi Sri Lanka, dar la acelaşi număr de voturi cu Klaus Iohannis. În Angola, Ponta, Iohannis şi Macovei au avut câte 5 voturi.

Monica Macovei a câştigat în Peru, Cuba, Slovenia şi Finlanda, precum şi în Singapore, unde a fost la egalitate cu Iohannis.
Elena Udrea nu a câştigat în nicio ţară, în schimb a ocupat locul doi în Portugalia şi Vietnam şi trei în Grecia, Irlanda, Italia, R. Moldova, Noua Zeelanda, Slovacia şi Spania.