Cine poate prelungi programul de votare în străinătate. Precedentul 2012

16 nov 2014 1689 afisari

La secţiile de votare din străinătate s-au format cozi de mii de oameni, românii prezentându-se la vot în număr mult mai mare faţă de primul tur, când şi aşa nu au putut vota cu toţii, din cauza proastei organizări a secţiilor de votare. În aceste condiţii, mai multe organizaţii de români din diaspora au solicitat prelungirea procesului de votare, pentru ca toţi cei prezenţi la cozi să îşi poată exercita dreptul garantat de Constituţie. Această solicitare a fost refuzată permanent de autorităţi, invocându-se legea.

Legea 370/2004 este cea care stabileşte organizarea alegerilor prezidenţiale în România. Aici, la articolul 44, se arată clar că procesul de votare se desfăşoară începând cu ora 7.00, până la ora 21.00. Astfel, nici Biroul Electoral Central, nici Ministerul Afacerilor Externe, care este responsabil de organizarea alegerilor în străinătate, nu au competenţa de a extinde acest program, neavând atribuţii de a modifica legea.

Conform legii, după ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află la acea oră în interiorul secţiei de votare, adică în sala unde se votează, nu în faţa uşii, pe hol sau în stradă.

Legea poate fi modificată însă. De către Parlament sau, dat fiind caracterul urgent al problemei, de către Guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum s-a mai întâmplat de altfel chiar cu legea 370/2004, însă nu în timpul alegerilor.

Premierul Victor Ponta a invocat însă, de mai multe ori când a fost confruntat cu această problemă, faptul că experţii Comisiei de la Veneţia au transmis în 2012 României, cu ocazia suspendării preşedintelui Traian Băsescu, faptul că modificarea legislaţiei electorale nu poate avea loc cu mai puţin de 6 luni înaintea alegerilor – celebrul dicton privind schimbarea regulilor în timpul jocului.

Cu toate acestea, recomandările Comisiei de la Veneţia au un caracter strict consultativ, iar situaţia privind votul din diaspora are caracterul unei situaţii de urgenţă, pe care Guvernul României are competenţa să o soluţioneze.

Trebuie spus că în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în străinătate românii au votat în proporţie de 46% cu Klaus Iohannis şi doar 16% cu Victor Ponta.

Precedentul stabilit de CCR şi de USL: numai legiuitorul poate prelungi programul de votare

De altfel, Curtea Constituţională a României a stabilit şi un precedent, cu ocazia referendumului de demitere a preşedintelui României, în 2012. Atunci, CCR a respins solicitarea PDL, care contesta modificarea de către Parlament a legii referendumului. Majoritatea USL, care iniţiase suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, prelungise programul de vot la referendum de la 12 la 16 ore, cu mai puţin de 10 zile înainte de referendum.

Judecătorii Curţii Constituţionale au arătat însă că acest lucru a fost perfect constituţional şi că nu doar că nu încalcă Constituţia, ci consolidează dreptul la vot, permiţând cât mai multor români să şi-l exercite. Judecătorii au arătat că, în situaţii excepţionale, votarea la referendum se poate prelungi chiar şi pe mai multe zile.

"Aşadar, deşi regula este ca referendumul să se desfăşoare într-o singură zi, în cazuri excepţionale, pentru a se asigura o mai mare participare la vot, legiuitorul poate reglementa şi în sensul ca referendumul să se desfăşoare pe parcusul mai multor zile", se arată în motivarea judecătorilor Curţii Constituţionale.

Un vot prelungit pe două zile a avut loc în 2003, când românii au fost chemaţi la referendum pentru modificarea Constituţiei.

„Prevederea sau modificarea acestui interval este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit (...) să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a referendumului”, spuneau în 2012 judecătorii Curţii Constituţionale, arătând că prelungirea programului de vot „nu este, prin urmare, contrară principiului constituţional al statului de drept, ci, din contră, creează condiţiile necesare pentru ca poporul român să-şi poată exprima voinţa suverană”.