Corlăţean contra BEC. Argumentul fals al Guvernului pentru a nu deschide mai multe secţii

10 nov 2014 220 afisari

Oficial, demisia lui Titus Corlăţean de la Ministerul de Externe a avut ca justificare temerea oficialilor guvernamentali că înfiinţarea unor noi secţii de votare în afara ţării va oferi "motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul II pe considerente de nelegalitate". "Nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate. În consecinţă, pentru că doresc să respect legea, am decis să-mi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe al României", a anunţat astăzi ministrul PSD, indicat în ultimele zile drept principal responsabil pentru aglomeraţia creată în mai multe secţii de votare din diaspora pe 2 noiembrie 2014 care a blocat exercitarea dreptului de vot a tuturor celor care au dorit să o facă.

Argumentul legalităţii, invocat de Corlăţean fără a menţiona concret vreun articol de lege, nu se susţine însă, având în vedere deciziile recente ale BEC pe această temă care au clarificat legea, asumând interpretarea ei. Gândul sintetizează, mai jos, punctele esenţiale în care argumentaţia fostului ministru PSD şi a MAE se contrazice cu cea a Biroului Electoral Central. Totodată, gândul a cerut BEC un punct de vedere scris după acuzaţia indirectă lansată de la MAE că instituţia ar fi fost indusă în eroare printr-un omunicat care nu are forţă juridică", fără a primi, până la această oră, un răspuns.

Argumentul lui Corlăţean. "Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice şi electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis. (...) Instituţia MAE îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există bază juridică, legală, pentru suplimentarea la turul II cu noi secţii de votare în străinătate. Nici legea, prin art. 54, nici alte dispoziţii legale importante din legea respectivă, inclusiv proceduri, paşi, nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permite tragerea acestei concluzii potrivit căreia se pot înfiinţa noi secţii de votare în străinătate", a tras Titus Corlăţean astăzi linie după "un proces intern de evaluarea consolidiată privind atribuţiile" MAE.

Corlăţean a menţionat presiuni pentru "încălcarea legii" fără a preciza însă şi ce articol de lege ar reprezenta pentru MAE un impediment în deschiderea unor noi secţii de votare.

În plus, ministrul PSD a sugerat că un astfel de demers ar răspunde nu atât interesului românilor din diaspora, cât interesului politic al contracandidatului lui Victor Ponta, şeful său de partid.

Contraargumentul BEC. În urmă cu două zile, Biroul Electoral Central a clarificat atât pentru MAE, cât şi pentru opinia publică problema legalităţii deschiderii de noi secţii de votare în afara graniţelor. Astfel, Biroul condus de judecătorul Viorica Năstasie din care fac parte 5 judecători, trei dintre şefii AUtorităţii Electorale Permanente şi 10 reprezentanţi ai partidelor care şi-au înscris candidaţi la prezidenţiale, a interpretat, pe 4 noiembrie, articolul 54 din Legea alegerilor prezidenţiale invocat de Guvern pentru a păstra acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur de scrutin.

Hotărârea BEC a fost aceea că, având în vedere raportarea în articolul de lege la "aceleaşi liste de alegători", textul în care a rămas blocat Guvernul se referă, în realitate, exclusiv la secţiile din ţară, întrucât în cele din străinătate nu există liste de alegători permanente.

Hotărârea BEC legată de organizarea celui de-al doilea tur de scrutin. Sursa: BEC

TEXTUL INTEGRAL AL HOTĂRÂRII BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

Concluzia acestei decizii a fost reluată şi decodificată într-un comunicat al BEC transmis presei, dar şi tuturor instituţiilor oficiale implicate în organizarea alegerilor. Comunicatul nu a ţinut însă loc de document oficial, Hotărărea BEC fiind de altfel publicată în Monitorul Oficial pe 5 noiembrie. "Prin Hotărărea nr. 4H/4.11.2014 BEC a dat o interpretare articolului 54 alineatul (1) din Legea 370/2014 în sensul inexistenţei impedimentului legal legat de organizarea de noi secţii de votare în străinătate invocat de către MAE în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului II de scrutin", se arată în adresa BEC.

TEXTUL INTEGRAL AL COMUNICĂRII OFICIALE TRANSMISE DE BEC

Cu alte cuvinte, articolul de lege pe care Titus Corlăţean susţine că nu a dorit să îl încalce nu reglementează organizarea alegerilor în străinătate de către MAE, ci exclusiv în ţară, atribuţie care revine strict Ministerului de Interne.

În plus, BEC a anulat practic circulara trimisă de MAE ambasadelor înaintea primului tur de scrutin, prin care cei care nu votau în localitatea de domiciliu erau obligaţi să completeze o declaraţie de propria răspundere în faţa membrilor secţiei de votare. Potrivit noilor prevederi, oricine poate descărca formulartul de pe site-ul BEC şi poate veni la vot cu declaraţia completată, cu condiţia să o semneze în secţia de votare.

Rezervat în a comenta divergenţele dintre BEC şi MAE privind existenţa, în acest moment, a cadrului legal pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, spune că hotărărea dată de Broul Electoral Central pentru a clarifica ce posibilităţi există pentru extinderea numărului de secţii în diaspora "poate fi considerată ilegală doar dacă o instanţă se pronunţă în sensul acesta". În acelaşi timp, arată însă Muhuleţ, hotărârea nu este suficientă. "În opinia mea, doar a deschide calea organizării a noi secţii de votare în străinătate nu este suficient", a precizat el pentru Mediafax, explicând că "ar fi trebuit completată cu o decizie de aplicare" care să includă termenele de desemnare şi de contestare a birourilor acestor secţii. Stabilirea acestui calendar îi revine Guvernului. Detalii AICI.