Cum s-au câştigat alegerile pe listele suplimentare. Primar: „N-a fost turism. Foarte mulţi străinaci din ăştia au case la noi în comună”

9 nov 2014 13645 afisari

Aproape un milion de voturi din cele 9,4 s-au dat, pe 2 noiembrie, în alte secţii decât cele de domiciliu. Dincolo de studenţii care au votat în centrele universitare, dincolo de aglomeraţiile urbane, 2 noiembrie a prins mii de români la băi şi alte câteva sute de mii „în week-end la ţară”. Este una dintre explicaţiile favorite ale primarilor de comune contactaţi de Gândul pentru a reface tabloul turismului rural în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale. Aşa cum arată rezultatele finale ale alegerilor publicate de Biroul Electoral Central, din prezenţa semnificativă pe listele suplimentare în secţiile de votare de pe teritoriul României a avut de câştigat mai ales Victor Ponta, candidatul PSD obţinând un scor mai bun decât Klaus Iohannis în 382 astfel de secţii, preponderent în mediul rural. Cel al ACL ieşit în faţa sa, mai ales în mediul urban, în 301 dintre secţiile în care prezenţa pe listele suplimentare a însemnat peste 30% din numărul celor care au venit duminică la vot. Printre cele mai populate de „străinaci”, aşa cum îi numeşte primarul din Joiţa pe votanţii cu buletin în altă localitate care au votat pe 2 noiembrie în sate, comunele din Giurgiu, Olt, Mehedinţi, Teleorman, Călăraşi, Hunedoara ori Cluj le fac concurenţă serioasă localităţilor turistice cu notorietate din Prahova sau Braşov. Gândul a întrebat primarii din Giurgiu - acolo unde Victor Ponta a atins recordul naţional de 61,3% din voturi, iar Klaus Iohannis, cu o filială PNL considerată până acum puternică, abia a depăşit 15% - de unde au venit în ziua votului peste 250 de figuri noi în sate cu 800 de alegători permanenţi.

În cifre absolute, turismul a avut, în primul tur de scrutin pentru prezidenţiale, o zi bună. O afluenţă de turişti indică listele suplimentare de la secţiile de vot la Băile Felix (Bihor), unde au votat, într-o singură secţie, 1083 de alegători aflaţi în trecere, ridicând prezenţa pe listele speciale la 81%, dar şi la Geoagiu Băi, în Hunedoara, unde turiştii au fost 564, de trei ori mai mulţi decât localnicii de pe listele permanente. Căutată în prima săptămână din noiembrie a fost şi marea. La Techirghiol au votat 599 de alegători cu buletine în altă locallitate, la Costineşti 149, iar la 2 Mai, 186. Pe mulţi ziua alegerilor i-a prins la băi: 616 la Sovata (Mureş), 836 la Băile Herculane (Caraş-Severin), 260 la Băile Tuşnad (Harghita), 51 la Câineni-Băi, în Brăila, şi chiar 39 la Băile Drânceni din Vaslui.

Din datele electorale, agroturismul se arată însă a fi şi mai căutat. Dincolo de centrele universitare sau marile aglomeraţii urbane - Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara sau de judeţele căutate permanent de turişti - Braşov, Prahova - listele suplimentare au abundat de cetăţeni din altă localitate mai ales în Ifov, Dolj, Olt şi Argeş. Raportată la numărul localnicilor care au venit la vot, prezenţa pe listele suplimentare permanente din afara marilor oraşe universitare a fost peste media naţională de 12% în Ilfov, Sălaj, Mehedinţi, Giurgiu, Olt, Călăraşi, Vâlcea, Tulcea, HUnedoara, Dolj, Gorj, Teleorman, Caraş-Severin şi Bihor.

Statisticile finale ale BEC arată că 1.126.284 de alegători români au votat pe liste suplimentare, dintre aceştia doar 161.262 prezentându-se în secţii din străinătate în care nu există liste permanente. Restul de 965.022 au votat în ţară, numărul secţiilor în care prezenţa celor veniţi din alte localităţi a depăşit 30% fiind de aproape 700 din cele 18.553.

Votul pe liste suplimentare. Ponta câştigă din „agroturism”, Iohannis în marile oraşe

Tradus în rezultate la urne, turismul electoral l-a favorizat mai ales pe candidatul PSD. Scorul final, luând în calcul toţi alegătorii, a păstrat clasamentul. Victor Ponta s-a poziţionat mai bine decât Klaus Iohannis atât în urban, cât şi în rural, strângând mai multe voturi decât contracandidatul său în 4.786 din cele 8.223 de secţii din oraşe şi în 7.515 secţii din cele 10.330 din sate.
Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: rezultatele finale anunţate de BEC pentru secţiile de votare

În aproape 700 dintre acestea, prezenţa pe listele suplimentare a însemnat mai mult de 30%, atingând, în unele cazuri şi 81%. Numărul cel mai mare de votanţi pe astfel de liste pe care s-au putut înscrie toţi cei care nu se aflau pe 2 noiembrie în localitatea de domiciliu, este de departe asociat centrelor universitare şi marilor oraşe. Aici, datele îl arată drept câştigător, în comparaţie cu Victor Ponta, pe Klaus Iohannis în 133 din cele 166 de secţii.

Raportat la numărul de localnici care au venit la vot, secţiile rurale în care prezenţa pe listele suplimentare a sărit de 30% este însă de peste 3 ori mai mare decât în urban. Aici, rezultatele îl plasează pe Victor Ponta deasupra lui Klaus Iohannis în 349 din 517 secţii.

Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: rezultatele finale anunţate de BEC pentru secţiile de votare

Studiu de caz, Giurgiu. Un succes electoral cu „străinaci” cu case în provincie şi „bătrâni veniţi în week-end la ţară”

Harta „suplimentarelor” scoate în faţă, pe lângă Olt, Călăraşi, Ilfov sau Cluj, judeţul Giurgiu, acolo unde PSD i-a obţinut lui Victor Ponta cel mai bun procent naţional: 61,3%. De la Clejani la Singureni, listele suplimentare din Giurgiu au scăzut rar sub 100 de votanţi fără buletin de localnic, mergând spre câteva sute. La Călugăreni, 633 de nume apar pe listele suplimentare - un sfert din cei 2699 care au venit să voteze. La Mihăileşti, 741 din 6041.

La Joiţa, 439 din 1715 au venit din altă localitate. Ei sunt, cum le spune primarul Constantin Tănase, ex-liberal trecut de curând la PSD, „străinacii”. „Comuna noastră e foarte aproape de Bucureşti şi s-a întâmplat ca mulţi cetăţeni din Bucureşti să voteze la noi. Nu s-a făcut turism, nu s-a făcut nimic. Doar foarte mulţi străinaci din ăştia care au case la noi în comună, dar n-au renunţat la buletinul de Bucureşti”, explică primarul din Joiţa afluxul.

Din primărie, rezultatul „corect, civilizat” - Ponta - Iohanis 402 la 160 de voturi într-o secţie şi 397 la 251 în doua - nu poate fi pus la îndoială. „Au fost toţi cuminţi. La noi se votează corect, civilizat, oamenii sunt cuminţi. Le e frică acum. Nu vedeţi că se urmăreşte fiecare mişcare? Cine-şi mai bagă pielea la saramură?”, invocă primarul, anecdotic, frica de procurori.

Nimeni, e gata să garanteze, de la câţiva kilometri distanţă, primarul din Herăşti. Ion Cicireagă a fost şi a rămas la PSD. De când se ştie, prin Herăşti n-a prins picior de turist electoral. Cel puţin, nu din partidul său, fireşte: „La mine n-au fost niciodată turişti electorali. Poate în 2009, de la ceilalţi, că era miza mai mare. Acum nu”. Cei 231 de cetăţeni votanţi pe listele suplimentare din 992 sunt, e un lucru cert, „foşti muncitori la uzine care nu şi-au mai schimbat cărţile de identitate de Bucureşti”. „Herăşti se află la 35 de kilometri de Bucureşti şi avem foarte mulţi cu cărţi de identitate de Bucureşti rămaşi de pe vremea comunismului. Ca să nu-I dea afară de la fabrică şi să îi trimită la CAP şi-au făcut carte de identitate în Bucureşti, dar ei sunt născuţi aici, au stat aici tot timpul. Am vreo 400-500 de locuitori care nu au carte de identitate de Herăşti, stau fără forme legale. Şi în 2009 am avut 223 pe listele suplimentare”, face un calcul scurt primarul Cicireagă.

La Herăşti, scorul a fost, pentru partid, mulţumitor: Ponta a scos 581 de voturi, Iohannis 156.

Localităţile cu cel mai mare număr de votanţi pe listele suplimentare din Giurgiu. Sursa foto: Google Maps

Ca şi la Iepureşti unde au ajuns 431 de „străinaci” din 1331 de votanţi. Ca la Hotarele (351 din 1771 pe liste suplimentare), ca şi la Singureni (390 din din 1947 votanţi din altă localitate). Peste tot a câştigat, în primul tur, PSD. Imediat după alegeri, Victor Ponta a mers să-i felicite personal pe primari. Primul, pe Florin Nidelea din Clejani. În urma succesului electoral, primarul Nidelea nu e însă de găsit. În locul lui viceprimarul Costică Constantin explică şi cum s-a umplut comuna de votanţi „suplimentari”. „Au fost (473 din 2343 votanţi pe liste suplimentare, n.red.) pentru că sunt foarte multe personae mai în vârstă din Bucureşti întoarse la casele părinteşti, dar care şi-au păstrat cartea de identitate pe Bucureşti. Iar o parte din ei sunt oameni mai în vârstă care şi-au petrecut week-end-ul la ţară. La noi nu s-a făcut niciodată niciun turism şi nici n-a fost vreo constrângere. Oamenii au votat ce au crezut. În turul doi, o să ieşim la fel de bine”, e sigur vicele primarului Nidelea.

„La fel de bine” înseamnă 1925 de voturi pentru Ponta şi 146 date lui Iohannis.

Campionii „suplimentarelor”

Aşa cum era de aşteptat, în număr de voturi, grosul listelor suplimentare vine din Bucureşti, acolo unde au venit la vot 111.627 de alegători cu domiciliul în altă localitate. Pe locurile următoare apar judeţele Cluj, Timiş şi Iaşi, mari centre universitare. Dacă Ilfovul a devenit în ultimii ani locul în care s-au mutat, în ansambluri rezidenţiale sau în cartiere de vile, bucureşteni care nu renunţă la buletinul de Capitală, iar Prahova este o destinaţie turistică permanentă, primele judeţe care ridică semne de întrebare în privinţa voturilor pe listele suplimentare ar fi Dolj, Olt şi Argeş.

Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: rezultatele finale anunţate de BEC pentru secţiile de votare

Dacă însă se ia în calcul prezenţa pe listele suplimentare în comparaţie cu numărul total de alegători care au venit la vot, 16 judeţe sunt peste media naţională de 12%. Între acestea şi Sălaj, Mehedinţi, Giurgiu, Călăraşi, Vâlcea, Hunedoara, Dolj, Gorj, Teleorman al căror potenţial turistic nu s-a făcut în ultimii ani remarcat.

Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: rezultatele finale anunţate de BEC pentru secţiile de votare

La mobilizare pe liste suplimentare, judeţele campioane - cu cele mai multe localităţi în care s-a votat pe liste suplimentare în proporţie de peste 30% - sunt Cluj, Hunedoara şi Mureş, urmate de Sălaj, Bihor şi Mehedinţi.

Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: rezultatele finale anunţate de BEC pentru secţiile de votare

Votul din străinătate. Unde a câştigat Ponta şi în ce ţări l-a depăşit Iohannis

Exclusiv pe liste suplimentare s-a votat în diaspora. În cele aproape 300 de secţii de votare au reuşit să îşi exprime opţiunea în primul tur de scrutin 161.262 de români. Rezultatele arată că în cele mai multe secţii din străinătate (257 din 294) Iohannis a fost favoritul electoratului din afara ţării. În statele cu cele mai importante comunităţi de români, candidatul ACL a câştigat în 48 din cele 51 de secţii din Italia, în toate cele 38 din Spania şi în cele 22 din Statele Unite. A pierdut însă în primul tur în 16 din cele 21 din Republica Moldova.

În Afganistan, acolo unde se află încă trupe româneşti în misiune NATO două secţii l-au scos câştigător pe Klaus Iohannis, iar a treia pe Monica Macovei, favorită de asemenea în Australia, Cuba, Findanda, China, Peru şi Slovenia.

Victor Ponta în schimb a câştigat în Republica Moldova, în Coreea de Nord, în Brazilia, în Olanda, în Pakistan, în două secţii din Italia şi în Zimbabwe.

Grafic Gândul. Sursa informaţiilor: rezultatele finale anunţate de BEC pentru secţiile de votare