• Revoluţia votului începe cu tine

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Aproape 30 de ani de libertate de a alege,

    Aproape 7 mandate prezidenţiale,

    Aproape 4 preşedinţi...

    Fiecare atât de aproape de promisiunile sale...

    Şi totuşi atât de departe de îndeplinirea lor...

    Acum, la aproape 30 de ani de la „Revoluţia din decembrie '89”,

    E timpul pentru o nouă revoluţie: cea a votului!

    Foloseşte principala armă a unui cetăţean într-o democraţie:

    VOTUL! Votează-ţi viitorul tău şi al copiiilor tăi!

    Indiferent că votezi pentru sau împotriva cuiva sau chiar împotriva tuturor

    Eşti liber să alegi! Eşti liber să votezi! Pe 10 şi 24 noiembrie!

    Eşti liber să strigi: „VREAU PREŞEDINTE!”

    O campanie împotriva încremenirii civice, marca Gândul & Mediafax!

    #vreaupresedinte

Diaspora şi preşedintele din online. Cât contează votul românilor din străinătate

5 nov 2019 183 afisari
Diaspora şi preşedintele din online. Cât contează votul românilor din străinătate

Mai puţin de o săptămână ne desparte de alegerile prezidenţiale.Agenţia MEDIAFAX vă prezintă rolul important pe care l-au avut românii din Diaspora la ultimele alegeri, dar şi cum se poziţionează candidaţii la alegerile prezidenţiale în mediul online.

La ultimele trei runde de alegeri prezidenţiale, în 2004, 2009 şi 2014, votul românilor de peste hotare a fost unul decisiv, ajutându-l pe Traian Băsescu să obţină două mandate şi pe Klaus Iohannis să fie ales preşedinte în 2014.

Cum l-au ajutat voturile românilor din Diaspora pe Traian Băsescu să obţină două mandate de preşedinte

La alegerile prezidenţiale din 2004, în Diaspora s-au prezentat 40.869 de alegători. În primul tur, 54,06% au votat cu Traian Băsescu, atunci primar general al Bucureştiului, care era candidatul propus de Alianţa D.A. (PNL-PD n.r.). Alţi 25,73% l-au ales pe Adrian Năstase, la acea vreme premier şi care era susţinut de Uniunea Naţională PSD-PUR. Traian Băsescu a câştigat detaşat şi al doilea tur de scrutin din 2004, fiind votat de 72,12% dintre românii din străinătate.

Cei doi au mers pe sloganuri puternice. În timp ce Băsescu transmitea ”Să trăiţi bine!”, Adrian Năstase avea mesajul ”Suntem puternici împreună”.

153 de secţii de votare au fost organizate în Diaspora la alegerile prezidenţiale din 2004.

Traian Băsescu a câştigat cu ajutorul românilor din străinătate şi al doilea mandat de preşedinte. La alegerile prezidenţiale din 2009, participarea la vot a românilor din străinătate a crescut semnificativ, la 147.754, comparativ cu 40.000 în 2004.

El a câştigat alegerile din 2009, obţinând în al doilea tur de scrutin 115.831 de voturi ale românilor din străinătate, însemnând un procent de 78,58. Potrivit datelor AEP, doar 31.045 au pus ştampila pe Mircea Geoană (PSD-PC).

În comparaţie cu alegerile din 2004, în 2009 numărul secţiilor de votare organizate în Diaspora a crescut semnificativ, ajungând la 294.

Klaus Iohannis a câştigat primul mandat de preşedinte cu ajutorul românilor din Diaspora

Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din Diaspora la primul tur de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi, reprezentând un procent de 46,17%. El a fost urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei - 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%), potrivit rezultatelor finale ale AEP.

La al doilea tur de scrutin prezidenţial, Klaus Iohannis a obţinut 89,73% din voturile românilor din Diaspora, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC a fost votat de numai 10,26% dintre românii de peste hotare.

În 2014, numărul secţiile de votare organizate în străinătate a fost 294, la fel ca la prezidenţialele din 2009.

Legea în materie electorală, modificată pe ultima sută de metri. Revenirea la votul prin corespondenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în luna iulie legea în materie electorală, prin care votul în străinătate pentru alegerile prezidenţiale este extins la trei zile. Legea introduce, de asemenea, votul prin corespondenţă şi votul electronic.

Votul prin corespondenţă a fost introdus şi în 2015, însă ulterior această prevedere a fost eliminată.

Cum se poziţionează candidaţii la prezidenţiale în mediul online şi care sunt mesajele pe care le transmit

Pentru că tehnologia a evolut mult în ultimii ani, candidaţii la prezidenţiale aleg să se promoveze mult în mediul online. Printre cei mai activi candidaţi pe paginile sale de socializare sunt Viorica Dăncilă, Alexandru Cumpănaşu, Theodor Paleologu, Dan Barna şi Kelemen Hunor. Şi Klaus Iohannis îşi postează discursurile şi fotografii de la evenimentele la care participă.

Mulţi dintre candidaţi şi-au făcut şi site-uri speciale pentru alegerile prezidenţiale. Printre aceştia se numără Viorica Dăncilă, Dan Barna, Klaus Iohannis şi Theodor Paleologu.

Alexandru Cumpănaşu, Thedor Paleologu şi Bogdan Stanoevici fac aproape zilnic sesiuni de live-uri pe Facebook, unde îşi prezintă mesajele, vorbesc de situaţia actuală din politică şi răspund la mesajele internauţilor.

Care sunt mesajele candidaţilor la prezidenţiale

În timp ce prezidenţiabilul PNL Klaus Iohannis merge cu mesajul „Pentru o Românie Normală”, sloganul prezidenţiabilului PSD Viorica Dăncilă este „Alături de fiecare român. Un preşedinte muncitor şi implicat”.

Prezidenţiabilul USR Dan Barna şi-a ales ca slogan mesajul „Fericiţi în România”. Şi UDMR merge în cursa pentru Cotroceni alături de Kelemen Hunor, cu mesajul „Respect pentru toţi”.

Theodor Paleologu, candidatul susţinut de PMP, se bazează pe „Respect. Educaţie. Performanţă”.

Mircea Diaconu are mesajul „Un om preşedinte”, în timp ce Alexandru Cumpănaşu susţine că vrea „să scape România de clanuri şi mafie”. Şi Ramona Bruynseels îşi doreşte „O nouă Românie”.

Claudiu Crăciun, candidatul partidului Democraţiei şi Solidarităţii, mizează pe egalitatea dintre oameni. Şi Cătălin Ivan transmite că vrea o reformă a României.

835 de secţii de votare vor fi organizate în străinătate, la alegerile prezidenţiale, potrivit unui anunţ făcut de Ministerul de Externe.

Alegerile în Diaspora se vor desfăşura pe parcursul a trei zile, primul tur de scrutin desfăşurându-se între 8 şi 10 noiembrie, iar cel de-al doilea între 22 şi 24 noiembrie.

În ţară, primul tur va avea loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie.

Autor: Diana Grigore

Comentarii