• Revoluţia votului începe cu tine

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Aproape 30 de ani de libertate de a alege,

    Aproape 7 mandate prezidenţiale,

    Aproape 4 preşedinţi...

    Fiecare atât de aproape de promisiunile sale...

    Şi totuşi atât de departe de îndeplinirea lor...

    Acum, la aproape 30 de ani de la „Revoluţia din decembrie '89”,

    E timpul pentru o nouă revoluţie: cea a votului!

    Foloseşte principala armă a unui cetăţean într-o democraţie:

    VOTUL! Votează-ţi viitorul tău şi al copiiilor tăi!

    Indiferent că votezi pentru sau împotriva cuiva sau chiar împotriva tuturor

    Eşti liber să alegi! Eşti liber să votezi! Pe 10 şi 24 noiembrie!

    Eşti liber să strigi: „VREAU PREŞEDINTE!”

    O campanie împotriva încremenirii civice, marca Gândul & Mediafax!

    #vreaupresedinte

Ghidul alegătorului din ţară. Procedura de vot la prezidenţiale: cine poate vota, actele necesare şi ordinea candidaţilor pe buletin

9 nov 2019 952 afisari
Ghidul alegătorului din ţară. Procedura de vot la prezidenţiale: cine poate vota, actele necesare şi ordinea candidaţilor pe buletin

Cu o zi înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, agenţia MEDIAFAX vă prezintă un scurt ghid al alegătorului din ţară. Ghidul cuprinde regulile din secţiile de vot, procedura de votare, precum şi situaţiile speciale care pot apărea în secţia de votare.

Peste 100.000 de români au votat în strănătate, până sâmbătă la ora 06.00. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, din cei 103.814 de votanţi, 25.189 au fost pe listă de corespondenţă, iar 78.625 pe liste suplimentare.

În România, procedura de votare în cazul alegerilor prezindeţiale este stabilită de Legea 370/2004 care reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru preşedintele României, republicată în 2011.

Cine poate vota

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Actele necesare pentru vot

Alegătorul poate prezenta la secţia de votare cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie precum şi carnetul de serviciu militar.

Procedura de vot

În ziua votului, alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.

Alegătorul primeşte un buletin de vot în interiorul căruia sunt listaţi toţi cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale, pe două pagini, precum şi partidul pe care îl reprezintă, acolo unde este cazul. Candidaţii sunt listaţi în ordinea stabilită prin tragere la sorţi. Buletinul de vot trebuie să aibă, pe ficare pagină, ştampila circulară a Biroului Electoral Central.

Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot:

1. Klaus Iohannis (Partidul Naţional Liberal)

2.Theodor Paleologu (Partidul Mişcarea Populară)

3.Dan Barna (Alianţa USR-PLUS)

4.Kelemen Hunor (Uniunea Democrată a Magiarilor din România)

5.Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat)

6.Cătălin-Sorin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională)

7.Ninel Peia (Partidul Neamului Românesc)

8.Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

9.John Ion Banu (Partidul Naţiunea Română)

10.Mircea Diaconu (Alianţa UN OM formată din Pro România- ALDE)

11.Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoievici- candidat independent

12.Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umanise-Social Liberal)

13.Viorel Cataramă (Dreapta Liberală)

14.Alexandru Cumpănaşu- candidat independent

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

În ceea ce priveşte Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), rolul cestuia este de a semnala următoarele situaţii:

-persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv

-persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot

-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă

-alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votarea

-alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă

-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin

-alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent

Situaţii speciale la vot

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Solicitarea urnei speciale de vot

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

Pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

În cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din ţară va avea loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie.

Autor: Teodor Bobei

Comentarii