Antropologul VINTILĂ MIHĂILESCU: „Merg la vot pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel”

Antropologul Vintilă Mihăilescu mărturiseşte că va merge, ca de fiecare dată, la vot luna viitoare. „Merg la vot pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel”, spune el. Provocat la o discuţie despre absenteism, Vintilă Mihăilescu spune că toţi românii - şi cei care merg, şi cei care nu merg la vot -, ar trebui să fie conştienţi de ceea ce fac. Antropologul a vorbit şi despre nemulţimirea din societatea românească, a cărei cauză este că ne-am pierdut deprinderea dialogului. „Un preşedinte al României ar trebui să fie capabil să-i asculte pe români. Sună patetic, dar eu sunt antropolog, şi trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să ştii să asculţi oamenii”, explică Vintilă Mihăilescu. Regăsiţi, mai jos, un portret al „jocului dintre speranţă şi deziluzie” în jurul căruia s-au construit toate alegerile libere din România.

A mers mereu la vot, deşi spune că a regretat de fiecare dată - nu că a votat, ci „că a ieşit ce a ieşit”. Cu toate acestea, antropopologul Vintilă Mihăilescu spune, într-un interviu gândul, că nu se pune problema să stea acasă la prezidenţialele din noiembrie. „Merg la vot pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel”. Simte nevoie unui preşedinte care, mai presus de orice, să îi asculte din nou pe români - o preferinţă explicată şi prin profesia sa: „trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să ştii să asculţi oamenii”. De ce e atât de important ca următorul preşedinte să îi asculte pe români? Vintilă Mihăilescu vede în actuala stare de nemulţumire generalizată a societăţii române o consecinţă a faptului că „nimeni nu mai ascultă pe nimeni”.

De cele mai multe ori, Vintilă Mihăilescu mărturiseşte că a dat un vot negativ: „Decât să iasă ăla, oricare ar fi fost ăla, mă duc şi mă lupt să iasă ălăltat. Oricum nici pe ăsta nu-l iubesc, dar e mai bun decât primul”, ne explică antropologul. La fel va face şi anul acesta, „poate mai mult decât altă dată”, spune el, pentru că nu găseşte la niciun candidat vreun mesaj - „mesaj care să spună ceva despre ce are de gând că are să facă, chiar dacă fabulează”. Vede, în schimb, multe lozinci.

Ideile invocate de Vintilă Mihăilescu sunt şi temele centrale ale campaniei „Vreau Preşedinte”, prin care gândul încearcă, de mai multe săptămâni, să stimuleze o dezbatere politică şi electorală de substanţă. Prin candidaţii care s-au înscris pe platforma Vreau Preşedinte şi dezbaterile video cu challengerii, am arătat nevoia de a asculta idei noi, idei care contează cu adevărat pentru electorat. Ţinta acestei campanii sunt, pe de-o parte, candidaţii reali la preşedinţie, care se pot inspira din aceste dezbateri extrem de importante pentru alegătorul obosit de scandal şi zgomot politic. Pe de altă parte, al doilea destinatar al campaniei este alegătorul, pe care îl îndemnăm să nu îşi risipească un drept atât de important precum votul şi să meargă, luna viitoare, în ambele tururi, la urne, pentru a contribui la alegerea viitorului lor preşedinte.

Principalele idei ale interviului

Despre mersul la vot: „Merg la vot pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel”.

„Evident că votul contează. Cu  condiţia să poţi cumula votul într-o anumită direcţie. Pentru asta ar trebui ca, dincolo de presa şi propaganda partidelor, să avem un electorat ceva mai matur, care să vadă dincolo de sloganuri sau de faimoasele pomeni electorale”.

Despre mesajele electorale: „După atâţia ani de zile, şi cunoscând puţintel şi viaţa politică, ca tot omul, nu depistez niciun mesaj la niciunul dintre candidaţi - mesaj care să spună ceva despre ce are de gând că are să facă, chiar dacă fabulează”.

Despre calităţile preşedintelui: „Cred că, în actualul context, un preşedinte al României ar trebui să fie capabil să-i asculte pe români. Sună patetic, dar eu sunt antropolog, şi trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să ştii să asculţi oamenii. Spun acest lucru pentru că nemulţumirea din societatea românească este în mare măsură datorată faptului că nimeni nu mai ascultă pe nimeni”.

Interviul pe larg:

Urmează o perioadă plină pentru societatea românească. Românii merg la vot în noiembrie. Dumneavostră mergeţi la vot?

Da.

De ce?

Pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel.

Aţi mers mereu la vot?

Da.

Aţi regretat vreodată că aţi mers la vot?

De fiecare dată. Dar nu pentru că am mers la vot, ci că a ieşit ce a ieşit. În afară de anul în care a câştigat alegerile domnul Constantinescu şi când m-am bucurat câteva luni, în celelalte cazuri a fost un vot negativ. Decât să iasă ăla, oricare ar fi fost ăla, mă duc şi mă lupt să iasă ălăltat. Oricum nici pe ăsta nu-l iubesc, dar e mai bun decât primul.

Şi acum? Anul acesta, avem cei mai mulţi candidaţi la preşidenţie.

La fel. Poate mai mult decât altă dată. Oricum candidaţii or să se trieze şi jucătorii principali sunt mult mai puţini, dar sunt destul de mulţi oricum, şi încă nu-i ştim.

Cum le citiţi mesajele?

După atâţia ani de zile, şi cunoscând puţintel şi viaţa politică, ca tot omul, nu depistez niciun mesaj la niciunul dintre candidaţi - mesaj care să spună ceva despre ce are de gând să facă, chiar dacă fabulează.

Până acum avem cel puţin trei mesaje: lupta pentru statul de drept, lucrul bine făcut, mândri că suntem români.

Astea sunt lozinci, nu sunt mesaje, angajezi un publicitar şi ţi le face. Aici, la noi, se predă marketing electoral, măcar că am tras cu urechea la colegi şi ştiu. Sunt branduri, la fel cum vinzi ciocolată sau dero. Dero miroase cel mai frumos. Bun şi? De fapt ,ce-i acolo? Asta nu spune nimeni.

Cum vedeţi dumneavostră perioada care urmează? Vom avea un proiect de ţară?

Din păcate, categoric nu. N-am nici cea mai mică speranţă din acest punct de vedere. Pentru că lupta este strict politică şi partinico-individuală, plan de ţară nu cred că vom avea foarte curând. Vedeţi, sunt marile orientări pe care le-am moştenit şi în care, într-un fel, ne-am încadrat şi noi. Dar dacă îmi spuneţi care e stânga şi care e dreapta la noi... că eu în facultatea de ştiinţe politice n-am reuşit să aflu.

Mulţi dintre români consideră că votul lor nu contează. De ce credeţi că este important votul?

Evident că votul contează. Cu  condiţia să poţi cumula votul într-o anumită direcţie. Pentru asta ar trebui ca, dincolo de presa şi propaganda partidelor, să avem un electorat ceva mai matur, care să vadă dincolo de sloganurile pe care le-aţi enunţat mai devreme sau de faimoasele pomeni electorale. Or, această maturitate nu există, deşi în ultimii ani a început să se formeze - şi bună parte prin ceea ce frumos numin noi „căpşunari”, adică prin românii care lucrează în străinătate, care sunt trei milioane, şi care au văzut puţintel alte modele civice.

Deci a început să se coacă, să se maturizeze electoratul, pe de o parte, ceea ce e foarte bine. Pe de altă parte, oamenii au obosit să spere. Din sondaje reiese că e general, că e normal, dar la noi e şi mai teribil.

Imediat după alegeri, există speranţă, entuziasm, optimism că de data asta o să fie altfel. Şi când vedem că e la fel, se prăpuşeste. E acest joc ca în deşert, suntem şi mai emoţionali, mai meridionali, spunem că a ieşit al meu şi o să fie bine. Or, după două, trei luni, când vezi că e aceeaşi Mărie cu altă pălărie, te pleoşteşti rău de tot.

Acest joc între speranţă şi deziluzie a început să obosească, şi n-are rost să mă mai entuziasmez ca prostul, că am mai făcut-o de trei ori, ca după aia să-mi pun cenuşă în cap.  Din punctul de vedere subiectiv al indivizilor, îmi pare rău, dar s-ar putea să aibă dreptate.

Aveţi un mesaj pentru cei care nu s-au hotărât dacă vor vota sau nu în toamna asta, pentru a-i convinge să meargă la vot?

Nu. Ar trebui, dar n-am, pentru că şi eu sunt la limita crezului. Dacă nu aş fi, să zic aşa, intelectual obligat să reflectez, şi să fiu responsabil pentru treaba asta,  tentaţia de a nu merge la vot şi în cazul meu ar fi foarte mare. Cred că fiecare trebuie să-şi urmeze opţiunea, cu o condiţie: să ştie de ce a făcut-o. Pentru că există o opţiune pentru ne-vot, dar care să nu fie din lene, din plictis. Eu n-aş da niciun mesaj de tipul nici mergeţi la vot, nici nu mergeţi la vot, dar fiţi conştienţi de ce faceţi.

Dar pentru cei pe care votul nu-i tentează sub nicio formă şi nu vor să iasă la vot aveţi un mesaj?

Le spun acelaşi lucru: să fie conştienţi şi să recunoască de ce nu merg la vot. Să-şi dea o explicaţie care să-i mulţumească, cu care să nu se mintă ei însişi.

Unii spun că, dacă nu ieşi la vot,  nu ai dreptul să comentezi apoi.

Asta este iarăşi o lozincă mobilizatoare.

Ce calităţi ar trebui să aibă un preşedinte care să-i reprezinte pe români?

Cred că, în actualul context, un preşedinte al României ar trebui să fie capabil să-i asculte pe români. Sună patetic, dar eu sunt antropolog, şi trei sferturi din meseria de antropolog înseamnă să ştii să asculţi oamenii.

Spun acest lucru pentru că nemulţumirea din societatea românească, este în mare măsură datorată faptului că nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Şi atunci, îmi iau traista în băţ şi mă descurc de unul singur. Lipseşte dialogul. Şi repet, a asculta înseamnă mai mult, înseamnă să ai răbdare şi să încerci să înţelegi ce a vrut omul ăla să spună.

Am avut parte până acum de foarte multe sfaturi şi soluţii, fără acest impediment al ascultării în amonte. Nu mă interesează ce gândeşte prostimea, eu am soluţiile. Dacă vom avea alt preşedinte care are soluţia, dar puţin îi pasă de ce simte, gândeşte şi îi trebuieşte prostimii, suntem tot acolo.

Comentarii