Cine a votat la alegerile prezidenţiale din 2009. Alegătorii de la sate, mai entuziaşti decât cei de la oraş
Românii din mediul rural par mai motivaţi să iasă la vot indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale. La fel s-a întâmplat şi în 2009, când, la ambele tururi de scrutin, ponderea alegătorilor din zona rurală care au votat a fost mai mare decât cea a alegătorilor din zona urbană. Astfel, la primul tur, locuitorii de la sate au votat în proporţie de 56,3%, iar cei de la oraşe, în proporţie de 51,5%. În al doilea tur, situaţia a stat la fel: prezenţa la vot în mediul rural a fost de 60,11%, în timp ce în mediul urban a fost de 54,72%. În plus, datele statistice arată că aceleaşi trei judeţe au înregistrat cea mai mare prezenţă la urne în ambele tururi de scrutin.
Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De această dată, însă, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfăşurat simultan cu cu referendumul naţional privind parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. În primul tur, din cei 18.293.277 alegători înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar în turul II, care a avut loc în data de 6 decembrie, - 10.620.116 (58.02%).
La primul tur de scrutin, şi-au exprimat opţiunea prin vot 51,50% din alegătorii înscrişi în listele electorale îm mediul urban şi 56,30% în mediul rural, potrivit estrimărilor făcute de INS în ziua alegerilor, pe baza unui eşantion reprezentativ format din 6.011 secţii de votare, cu marjă de eroare de +/- 3%.
Cea mai ridicată prezenţă, care a depăşit 60%, a fost înregistrată în judele Ilfov, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa şi Giurgiu. O prezenţă mai mică de 50 la sută la vot a fost în judeţele Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureş şi Vaslui, precum şi în sectoarele 2, 3, 4 şi 5.
În al doilea tur de scrutin, prezenţa în mediul urban a fost de 54,72%, iar în mediul rural de 60,11%. Şi la acest tur, o prezenţă mare la vot a fost înregistrată în judeţele Ilfov, Teleorman, Mehedinţi, precum şi în judeţele Dâmboviţa şi Olt, la polul opus situându-se aceleaşi judeţe ca şi la primul tur - Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureş şi Vaslui. De asemenea, alegătorii din sectoarele sectoarele 2, 3, 4 şi 5 ale Capitalei s-au prezentat în număr redus la urne.
Se poate observa, astfel, o constantă în ceea ce priveşte mobilizarea la vot a alegătorilor în anumite judeţe şi sectoare la cele două tururi, aceleaşi judeţe “codaşe” şi “fruntaşe” figurând şi în estimările privind prezenţa la alte tipuri de alegeri – parlamentare, locale şi europarlamentare.
De asemenea, prezenţa la vot la ambele tururi de scrutin în mediul rural a fost superioară celei din mediul urban, situaţie similară altor tipuri de alegeri.
Comparând prezenţa la vot la primul şi al doilea tur de scrutin în alegerile prezidenţiale organizate după 1989, excluzând scrutinul din 1990, când preşedintele a fost decis din primul tur, în majoritatea cazurilor cei mai mulţi cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne în primul tur. Excepţie de la această tendinţă au făcut alegerile din 2009, când prezenţa la vot în turul II a fost cu 3,65% mai mare decât la primul tur de scrutin.
Analizând prezenţa în alegerile din 1990 comparativ cu cea de la primul tur de scrutin al alegerilor din 2009, se poate constata că, în ultimii 24 de ani, aceasta a scăzut cu aproape o treime (31,82%). De asemenea, în aceeaşi perioadă, numărul cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea prin vot a scăzut cu aproape 5 milioane (4.879.868), deşi numărul persoanelor cu drept de vot a crescut cu peste un million (1.092.555).
Comentarii
