„În ploaie ne manifestăm, ca pe 16 să votăm!” - Ce mesaj le-au transmis românii din Paris celor din ţară care au „absentat nemotivat” la vot

Zgribuliţi sub umbrele, doi tineri români aflaţi la Paris au devenit luni seara „raportori” ai unei realităţi: peste graniţele ţării unde aproape jumătate dintre cetăţeni au ales să stea acasă în ziua alegerilor, alţii au protestat pentru că nu au putut vota. Alexandru Urdaş şi Cristina Chiş au fost pentru câteva clipe vocea celor aproximativ 100 de persoane care, luni seara, s-au încolonat în faţa ambasadei din capitala franceză: „În ploaie ne manifestăm,/ Ca pe 16 să votăm!”.

De-o parte a umbrelei era Cristina Chiş, care a ajuns în Franţa în urmă cu patru ani, cu un stagiu de pregătire. Acum, lucrează ca şef de proiect la Institutul francez al sângelui (EFS / Etablissement Français du Sang). Duminica trecută, a mers să voteze. Primise însă, înainte de asta, un SMS de la verişoara ei, stabilită de mai mulţi ani în Franţa: „Nu are sens. Părinţii mei eu stat la coadă cinci ore. Nu o să poţi vota”.

Cristina: „Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică”

„Mi-am spus că nu poate… M-am dus, iar când am văzut coada, am plecat, cu gândul că mai târziu, când voi reveni, vor fi mai puţini oameni”, a povestit ea pentru gândul. „M-am întors mai târziu, dar nu se schimbase nimic. La ora 20:00, când mi-am dat seama că nu voi mai ajunge să votez, am făcut totuşi o petiţie pentru suplimentarea secţiilor de vot în turul al doilea şi am adunat aproape 200 de semnături pe loc. M-am gândit că, dacă tot nu pot vota, măcar atât pot face! Eu am stat trei ore la coadă şi nu am reuşit să votez… Atunci am ştiu clar că trebuie să facem ceva pentru a ne face auziţi”, a mai spus Cristina.

FOTO: Facebook//Cristina Chiş

S-a ţinut de cuvânt. Pentru protestul organizat la Paris la o zi după alegerile prezidenţiale, la iniţiativa Ligii Studenţilor Români în Străinătate (LSRS) şi a altor asociaţii, Cristina s-a pregătit temeinic: a făcut afişe în limba română, în franceză şi în engleză pe care oamenii să le poată printa şi aduce la manifest.

„Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică, dar sunt bucuroasă totuşi să văd câţi oameni s-au mobilizat pentru aceeaşi cauză”, mărturiseşte ea. „Oamenii au fost foarte paşnici, nu s-a scandat nimic politic, eu însămi am vorbit cu ei şi le-am spus că este important să nu atragem atenţia în felul acesta, să nu pară că suntem de o anumită parte a taberei. Noi am vrut doar să cerem suplimentarea secţiilor de vot. A fost un protest frumos, liniştit”, a spus Cristina.

Alexandru, despre organizarea protestului din Paris: „S-au purtat foarte frumos şi poliţiştii şi jandarmii, chiar şefii au fost foarte îngăduitori”

La braţ cu ea, sub aceeaşi umbrelă ce-i apăra de ploaia măruntă, s-a aflat Alexandru Urdaş, coordonatorul filialei LSRS din Paris. Şi el a ajuns în Franţa, de asemenea, graţie unui stagiu de pregătire, după ce anterior studiase în Danemarca şi în Spania. Acum, lucrează ca economist la UNESCO, dar, ca mulţi alţii, vrea să se întoarcă în România. De aici şi hotărârea de a schimba ceva.

„La protestul de aseară au venit oameni din toate straturile sociale: studenţi, medici, informaticieni, oameni care lucrează în domeniul construcţiilor, câteva persoane mai în vârstă, oameni cu copii…Acum am fost mai puţini, dar duminica viitoare, pe 9 noiembrie, vom ieşi din nou, iar atunci cred că vom fi în jur de 500”, a explicat el pentru gândul.

„Am avut autorizaţie de la Prefectură pentru a protesta între orele 18:00 şi 20:00. Francezii au fost foarte amabili şi ne-am bucurat foarte mult, mai ales că ne-au răspuns cererii în aceeaşi zi. S-au purtat foarte frumos şi poliţiştii şi jandarmii, chiar şi şefii de la locul de muncă au fost foarte îngăduitori şi chiar ne-au spus nu-i nimic, faceţi ce trebuie să vă rezolvaţi problemele”, a povestit el, vorbind cu noi tot într-o pauză de la muncă.

FOTO: Facebook//Alexandru Urdaş

La alegerile din primul tur de scrutin, Alexandru a fost observator la una dintre cele două secţii de votare din Paris. A avut şansa astfel să observe comportamentul oamenilor care au fost nevoiţi să stea la coadă ore în şir pentru a ajunge să pună ştampila pe buletinul de vot. L-a impresionat încăpăţânarea de care aceştia au dat dovadă:„Dacă stai aşa şi aştepţi lasă că rezolvă ambasada, nu se va schimba nimic”.

E convins acum că românii din diaspora care nu au reuşit să voteze pe 2 noiembrie vor da dovadă şi mai multă îndârjire în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale: „Să nu fie descurajaţi de ceea ce s-a întâmplat, ci dimpotrivă, asta să îi încurajeze şi mai tare!”, le transmite el.

Mihai, observator în secţie de votare: „M-a surprins însă foarte plăcut toată mobilizarea aceasta. Oamenii au înţeles că votul lor face diferenţa!”

Observator a fost şi Mihai Firănescu, la secţia de vot nr. 61. A ajuns acolo dimineaţa, la ora 06:00. Îşi aminteşte acum că oamenii începuseră de la acea oră să se adune la secţie.

„Coadă a fost încă de la început, de dimineaţă. Totul s-a aglomerat şi mai mult însă, după ce BEC, la ora 12:00, a dat o circulară prin care se interzicea completarea declaraţiei pe proprie răspundere în exteriorul secţiei de vot”, a povestit el pentru gândul.

La ora 19:00, oamenii începuseră deja să scandeze „Vrem să votăm!”, „Hoţii”, „Comuniştii!”, povesteşte Mihai.

„Erau persoane care stăteau la coadă de 3-4 ore. S-a făcut o sesizare pentru prelungirea cu încă două ore a procesului de vot, însă nu i s-a dat curs. Drept urmare, în jurul ore 20:30, mai mulţi alegători au intrat în curtea ambasadei, după ce încercarea de blocare a uşilor a eşuat. Mulţimea a împins şi a intrat… Sala în care erau cabinele de vot a fost practic inundată. Pentru că masa comisiei era undeva în mijloc, iar cabinele într-o parte, totul s-a blocat”, a explicat el.

Mihai a propus mutarea meselor şi a cabinelor în aşa fel încât procesul de votare să fie reluat. Nu i-a fost luată în considerare sugestia. În cele din urmă, votarea s-a încheiat. Cu o jumătate de oră înainte de miezul nopţii, cele 82 de persoane rămase în secţie au acceptat să plece, după ce au semnat însă o petiţie prin care precizau că nu şi-au putut exercita dreptul de vot.

„Poate că ar fi fost mai simplu fără declaraţiile respective, dar adevărata problemă a fost numărul mic al secţiilor de votare”, crede Mihai. „M-a surprins însă foarte plăcut toată mobilizarea aceasta. Oamenii au înţeles că votul lor face diferenţa!”, a adăugat el.

„Românii din diaspora vor să vină acasă, dar vrem să ne întoarcem într-o Românie în care nu ne e frică de ziua de mâine”

Ce mai au în comun cei trei români, în afară de încăpăţânarea cu care se luptă pentru dreptul lor de a decide cine va ocupa fotoliul de la Cotroceni? Alexandru Urdaş, Cristina Chiş şi Mihai Firănescu se visează acasă. „Zbaterea” de acum nu-i decât un pas pentru construirea unei ţări în care vor să se întoarcă.

„M-aş întoarce în România, dar nu în condiţiile de acum. Românii din diaspora vor să vină acasă, dar vrem să ne întoarcem într-o Românie în care nu ne e frică de ziua de mâine”, spune Cristina. „Tot ce facem acum este pentru a ne întoarce”, completează Alexandru.

„Sunt în Franţa de 4 ani, dar nu am venit cu gândul de a mă stabili aici. Am familia, am prietenii în ţară. Mi-ar plăcea să am opţiunea de a mă întoarce într-o zi ştiind că voi beneficia de aceleaşi standarde şi calitate a vieţii”, adaugă Mihai.

Totuşi, chiar dacă diaspora votează, atitudine trebuie să ia şi cei rămaşi acasă. Lor vrea Cristina să le transmită câteva cuvinte.

„Le-aş adresa mai degrabă un mesaj celor din ţară, care au stat acasă duminică: ei cât au stat la coadă? Au fost oameni aici care au făcut 2-3 ore pe drum, care au stat tot atât la coadă pentru a vota pentru România lor, pentru România în care ei încă locuiesc. Voi aţi făcut asta pentru noi?, i-aş întreba eu”.

(Adriana Stanca)

Comentarii