Scrisoarea unei românce din Frankfurt care a aşteptat 7 ore şi nu a putut vota. “Vă mulţumesc că ne-aţi dovedit încă odată că puterea nu are scrupule şi că tot ce este bun trebuie să moară”

Magdalena Bălan este unul din miile de cetăţeni români din străinătate care nu au putut vota duminică. Locuieşte în Frankfurt, unde nu există nicio secţie de votare deşi numărul românilor de acolo depăşeşte cu mult 10.000. Românii din Frankfurt care au dorit să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale au trebuit să meargă în Stuttgart, oraş aflat la aproape 200 de kilometri depărare, sau în Bonn, care se află la 170 de kilometri. Nu au fost mulţi cei care s-au încumetat să facă acest drum. Magdalena însă l-a făcut. În zadar. La 20:40, după aproape 7 ore de stat la coadă, a renunţat. Era însoţită de câţiva prieteni cu copii, care nu au mai rezistat. Şi chiar dacă ar fi rămas până la 21:00, coada fiind atât de mare, tot nu ar fi reuşit să voteze. Speră că o va face în turul al doilea. Şi mai speră ca autorităţile din România să organizeze o secţie de votare şi în Frankfurt, aşa cum cele din Republica Moldova vor face cu ocazia alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. 

Magdalena are 29 de ani, este din Bacău şi trăieşte de patru ani în Germania. A terminat facultatea de Psihopedagogie la Universitatea Ovidius Constanţa, dar pentru că locurile de muncă în domeniul său sunt foarte puţine şi prost plătite, a hotărât să plece într-o ţară unde din salariul câştigat să-şi poată permite să plătească liniştită o chirie. Acum este profesor de sprijin la elevi cu dizabilităţi şi, în curând, ar putea deveni şi asistent social pentru românii din Germania, care nu ştiu limba şi trebuie să interacţioneze cu autorităţile şi să apeleze la diverse servicii. Astfel, pe lângă mulţumirea că jobul pe care îl are îi asigură un trai decent, are şi satisfacţia că este de folos altor oameni. Dar numai pe jumătate. “I-aş fi putut ajuta pe oamenii din ţara mea. Am încercat măcar prin vot. Dar nici aşa nu se poate”, spune Magdalena.

“Duminică, mie şi mai multor români plecaţi în afară ni s-a făcut o mare nedreptate. Suntem oameni cu studii, oameni cu discernământ, oameni care am fi vrut să ne exprimăm prin vot. Lucru imposibil. S-a tras de timp, s-a redus numărul secţiilor de votare, cunoscând-se faptul că în Germania, Franţa şi Anglia sunt foarte mulţi tineri competenţi, cu discernământul de a citi dedesubturile politice, marea majoritate sătui de toate mizeriile de până acum, hotărâţi să schimbăm ceva. Organizatorii alegerilor au văzut în noi un real pericol. Au organizat în aşa fel încât să nu putem vota”, spune Magdalena care va merge la vot şi pe 16 noiembrie. Nu la fel gândesc însă cei care duminica au mers să voteze şi nu au reuşit. De data asta nu mai sunt dispuşi să străbată 200 de kilometri şi să stea la cozi interminabile degeaba.  

Magdalena Bălan speră să se întoarcă la un moment dat în România. Încă îi mai pasă şi crede că votul ei contează. Până atunci, acesta este mesajul ei pentru cei care ar trebui să se simtă vinovaţi că nu şi-a putut exercita un drept fundamental: votul.

"Nestimabililor politicieni români,

Vă mulţumesc că ne-aţi dovedit încă odată că puterea nu are scrupule şi că tot ce este bun trebuie să moară dacă nu este în conformitate cu interesele domniilor voastre. Vă mulţumesc că m-aţi făcut să trăiesc şi eu momentele extraordinare pe care le-au trăit părinţii noştri cu zeci de ani în urmă, aşezaţi la cozile comunismului, forţându-mă să stau la o coadă interminabilă în alt oraş decât cel în care locuiesc, doar pentru a vota, fără să fi primit cadoul electoral, ci din pur simţ civic. Dacă nu aş fi aşteptat ore în şir, probabil nu mi-aş fi înţeles niciodată părinţii.

Şi vă mai mulţumesc acum că ne-aţi arătat cât de nesemnificativi suntem pentru dumneavoastră. Şi că ne-aţi demonstrat: comunismul se poate extinde în afara ţării. Aţi fi putut totuşi face o secţie de votare şi aici în Frankfurt. Ştiu, e doar un cătun, un oraş de care nu aţi auzit! Nu este Frankfurt centrul economic al UE, nu există aici Banca Europeană Centrală şi nici nu se organizează aici cele mai mari târguri europene şi internaţionale. Şi nici nu suntem o comunitate prea mare de români. Doar peste 10.000. Pentru noi aştia puţini aţi fi putut măcar să ne daţi o ştampilă, nu să ne trimiteţi la sute de kilometri doar să avem de unde ne întoarce. Alegerile acestea au fost o mare dezamăgire. Nu ne-am putut alege preşedintele care să ne reprezinte. Românii nu mai au dreptul de a decide. Vreţi controlul absolut şi probabil o să îl aveţi. Dar la câte resentimente zac în noi în ceea ce vă priveşte, nu îl veţi avea pentru mult timp!

Cu totală scârbă, semnez

Magdalena Bălan, un cetăţean încătuşat când vine vorba de vot

Ramona LOZNIANU

Comentarii