Ce îl recomandă pe Theodor Paleologu pentru un mandat la Cotroceni

Theodor Paleologu, în vârstă de 46 de ani, a intrat în cursa alegerilor prezidenţiale, fiind singurul candidat care a lansat ideea revenirii la monarhie. Agenţia MEDIAFAX şi Gandul.info vă prezintă activitatea prezidenţiabilului PMP, de la cea de profesor, la cea de diplomat şi om politic.

Theodor Paleologu, în vârstă de 46 de ani, este un profesor, diplomat şi om politic, preşedinte al Fundaţiei Paleologu.

Potrivit CV-ului său, acesta vorbeşte fluent trei limbi străine, respectiv franceză, engleză şi germană.

În programul de candidat la prezidenţiale, Theodor Paleologu a lansat ideea ca România să revină la monarhie, idee pe care o susţine încă din perioada în care deţinea un mandat în Parlamentul României.

El susţine, de asemenea, înfiinţarea unui Minister pentru relaţia cu Moldova.

Prezidenţiabilul îşi propune şi o reformă în învăţământ. Vrea creşterea alocării de fonduri către Ministerul Educaţiei până la cel puţin 6% din PIB, elimiarea învăţării mecanice şi dezvoltarea gândirii creative.

Educaţie şi familie

Theodor Paleologu s-a născut în 1973 în Bucureşti şi a crescut în mijlocul grupului de intelectuali din jurul tatălui său, cunoscutul scriitor, senator şi ambasador Alexandru Paleologu. Familia sa a locuit în acelaşi cartier al Capitalei încă din secolul al XVIII-lea, de unde şi numele străzii Paleologu care, în mod simbolic, leagă bulevardul Carol de bulevardul Coposu.

El a studiat la Liceul German din Bucureşti şi, după 1990, s-a specializat în ştiinţe politice şi filozofie la Sorbona şi Ecole Normale Superieure din Paris, obţinând un doctorat în studii politice la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi la Universitatea din Munchen, în 2001. A predat apoi la universităţi din Europa şi Statele Unite.

Prezidenţiabilul PMP provine dintr-o familie cu tradiţie în diplomaţie. Tatăl său, fostul scriitorul Alexandru Paleologu, a fost ambasador al României la Paris. De asemenea, Alexandru Paleologul a fost senator PNL, iar fiul şi-a exprimat, la rândul său, simpatiile liberale.

Care este averea lui Theodor Paleologu

Prezidenţiabilul PMP deţine două terenuri moştenite în anul 2005, ce însumează 45 de hectare şi o casă, de asemenea moştenită în anul 2005, cu suprafaţa de 400 de metri pătraţi.

În conturile lui Paleologu se află 189.418 lei şi 48.182 de euro, împărţiţi în cinci conturi BRD, trei în lei şi două în euro. Conturile au fost deschise între anii 2008 şi 2018.

Theodor Paleologu înregistrează un venit anual 139.000 de lei, bani proveniţi din salariul de administrator al Fundaţiei Paleologu, din drepturi de autor şi conferinţe Institutului Diplomatic Român, Institutul Cultural Român şi Fundaţia Hanns Seidel Fil, Roma. De asemenea, din cei 139.000 de lei câştigaţi anual, 23.625 de ron provin dintr-o arendă pentru SC AGRIMAT MATCA SA.

Activitatea sa în politică

Theodor Paleologu s-a lansat în diplomaţie la 32 de ani. El a fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 - 2008. A renunţat la cariera în diplomaţie, însă, în anul 2008, pentru a candida la alegerile legislative din partea PD-L.

A obţinut două mandate de parlamentar, în legislatura 2008-2012 pe listele PDL şi în legislatura 2012-2016 din partea Alianţei România Dreaptă. Totodată, acesta a ocupat funcţia de ministru al Culturii în Guvernul Boc din decembrie 2008 până în decembrie 2009.

Ca deputat, Theodor Paleologu nu s-a remarcat prea mult în cele două mandate.

În legislatura 2008-2012 a avut doar 10 luări de cuvânt în plen şi opt proiecte legislative iniţiate, toate fiind respinse definitiv. Printre propunerile legislative iniţiate de acesta şi respinse de Parlament se numără cea pentru înfiinţarea Institutului de Studii Diplomatice "Grigore Gafencu" şi Proiectul Legii timbrului cultural.

În legislatura 2012-2016, Paleologu a fost în PDL până în 2014, devenind apoi deputat independent. În acest mandat a avut doar două luări de cuvânt în plen şi 29 de propuneri legislative iniţiate, dintre care patru au fost promulgate.

Un proiect iniţiat de prezidenţiabilul PMP care a devenit lege este cel referitor înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România.

În anul 2012, Teodor Paleologu a candidat pentru funcţia de primar al Sectorului 1 al Capitalei.

În ianuarie 2013 a fondat Casa Paleologu, şcoală privată în cadrul căreia ţine şi găzduieşte cursuri în domeniile umaniste.

În 2014, Paleologu a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mişcarea Populară. Şi-a urmat apoi cariera în politică în PNL, fiind exclus însă în anul 2016, după ce a atacat în spaţiul public de mai multe ori partidul.

În anul 2016 el a candidat ca independent la alegerile parlamentare, însă nu a mai obţinut un mandat.

Legalizarea prostituţiei şi interzicerea cerşetoriei în Bucureşti, printre iniţiativele susţinute de Theodor Paleologu

Prezidenţiabilul PMP a susţinut, în trecut, că şi-ar asuma o iniţiativă legislativă privind legalizarea prostituţiei, precizând atunci că este vorba de "o abordare realistă pentru a limita nişte rele foarte mari: tirania proxeneţilor şi pericolele medicale".

O altă iniţiativă dorită de acesta a fost interzicerea cerşetoriei în municipiul Bucureşti.

Totodată., în mandatul său de parlamentar şi ministru al Culturii, Theodor Paleologu îşi dorea reducerea TVA pentru cărţi şi un referendum de consultare a locuitorilor cu privire la construirea de clădiri înalte în centrul Capitalei. El îşi dorea, de asemenea, inventarierea şi catalogarea manuscriselor istorice din România şi întocmirea „unei hărţi a autenticităţii", cu zonele în care s-au păstrat tradiţiile.

Când au loc alegerile prezidenţiale

Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.

Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Autor: Diana Grigore

Comentarii