Cine poate ajunge preşedinte în România

Astfel, au dreptul de a candida pentru Preşedinţie persoanele cu drept de vot care au cetăţenia română, domiciliul în ţară şi vârsta de cel puţin 35 de ani.

Tot Constituţia prevede că nu se pot înscrie în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni cei care, la data depunerii candidaturii, au fost aleşi anterior, de două ori, preşedinte al României. Este cazul actualului şef al statului, Traian Băsescu, sau al fostului preşedinte Ion Iliescu, acesta din urmă fiind chiar protagonist al unei dispute publice ce a avut ca obiect numărul de mandate pe care acesta le-ar fi avut ca şef al statului, respectiv două sau trei.

La scrutinul pentru alegerea preşedintelui se pot prezenta candidaţi propuşi de partide sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Totodată, mai spune legea, partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat.

Dacă mai multe partide sau alianţe politice vor să propună acelaşi candidat pentru Cotroceni, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală.

Apartenenţa politică a candidatului la partidul politic, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau la unul dintre membrii alianţei politice sau electorale care îl propune nu constituie o condiţie pentru a candida.

Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Asta înseamnă că un român care se doreşte preşedinte are nevoie, pentru a deveni oficial candidat, de 200.000 de semnături de la tot atâţia cetăţeni cu drept de vot, pe listele de susţinere.

Propunerile de candidaţi se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor. Aceste propuneri se fac în scris şi sunt primite numai dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent.

La dosarul de candidatură mai trebuie depuse declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere şi cea de interese, lista susţinătorilor şi o altă declaraţie, pe propria răspundere, că respectivul a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securităţii.

Îndeplinirea condiţiilor pentru candidatură este verificată de Biroul Electoral Central, care înregistrează candidaturile sau le respinge, în termen de 48 de ore de la depunerea acestora.

Odată depusă candidatura, până la rămânerea definitivă a acesteia, o persoană înscrisă în cursa pentru Preşedinţie poate renunţa. Pentru asta trebuie să declare în scris, pe propria răspundere, că renunţă la candidatură, iar declaraţia se depune la Biroul Electoral Central.

Un candidat poate însă ieşi din cursă şi în urma unei constestaţii. Astfel, candidaţii, partidele politice, alianţele politice sau electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională, care soluţionează, prin hotărâre definitivă, contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare.

Peste 50 la sută din voturi, victorie din primul tur

Votul popular pentru alegerea şefului statului este organizat, conform legii, într-o zi de duminică. Scrutinul poate avea două tururi, la două săptămâni unul de altul, în cazul în care niciun candidat nu obţine din prima peste 50 la sută dintre voturi.

Astfel, legea prevede că este declarat ales preşedinte candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În cel de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Cu excepţia alegerilor din 1990,  în România postdecembristă şeful statului a fost ales după două tururi de scrutin.

După votare şi centralizarea opţiunilor alegătorilor, Biroul Electoral Central trimite Curţii Constituţionale procesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin. Curtea Constituţională poate anula alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea dispune repetarea turului de scrutin, tot într-o zi de duminică, mai precis în a doua de la data anulării alegerilor.

În termen de cel mult trei zile de la închiderea votării, partidele politice, alianţele politice sau electorale şi candidaţii pot face o cerere motivată de anulare a alegerilor.

Tot Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului în Monitorul Oficial pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului de către Preşedinte, iar al treilea se înmânează câştigătorului.

Comentarii