România şi beneficiile statutului de republică semiprezidenţială

În România, ca republică semiprezidenţială, preşedintele nu are doar rol protocolar, el fiind şi parte a puterii executive. Agenţia MEDIAFAX şi Gândul.info vă prezintă avantajele acestei forme de guvernământ, comparativ cu cea parlamentară, prezidenţială sau monarhia în celelalte state membre UE.

Din cele 28 de state membre ale UE, 17 au republica parlamentară ca formă de guvernământ, trei sunt republici semiprezidenţiale, unul republică prezidenţială, iar şapte monarhii.

Ţările din Uniunea Europeană care sunt republici parlamentare sunt: Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Cipru este singurul stat membru al UE care este republică prezidenţială şi în care preşedintele este în acelaşi timp şef de stat şi de Guvern.

România este ca formă de guvernământ republică semiprezidenţială. Puterea executivă este formată din şeful statului şi premier, ambii participanţi activi în administrarea ţării. Puterea legislativă este reprezentantă de Parlament. Franţa şi Portugalia sunt celelalte două state membre ale UE care mai sunt republici semiprezidenţiale.

În republica semiprezidenţială, prim-ministrul este desemnat de preşedinte, premierul alegându-şi miniştrii. Executivul trebuie să primească votul de învestitură în Parlament. Tot Legislativul poate demite Guvernul, prin moţiune de cenzură.

Comparativ cu republicile parlamentare, în cele semiprezidenţiale preşedintele este ales prin vot direct şi universat de către cetăţeni, atribuţiile nefiind doar unele protocolare sau decorativ. Cât despre republicile prezidenţiale, Guvernul nu este pus în situaţia de a primi vot de încredere în Parlament.

În cazul monarhiei, puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege sau duce).

Dacă vorbim despre o monarhie constituţională, conducătorul este ales monarh ereditar sau ales în funcţia de şef de stat. Monarhiile din statele membre ale UE sunt fie unele constituţionale federale, fie monarhii constituţionale care au şi democraţie parlamentară.

În prezent, în Uniunea Europeană nu există monarhii absolute.

Unele voci politice susţin că ar fi bine ca România să revină la monarhie. De exemplu, prezidenţiabilul PMP Theodor Paleologu a cuprins în programul să de candidat ideea ca România să fie din nou monarhie. Acesta susţinea această idee încă din perioada când era parlamentar. El a avut două mandate de deputat 2008-2012 şi 2012-2016.

Avantajele republicii semiprezidenţiale

În republica semiprezidenţială, cum este România, este mai bine conturat principiul separării puterilor în stat, lucru care conferă stabilitate ţării. În România, statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor care sunt legislativă, executivă şi judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale.

Un aspect pozitiv al unei republici semiprezidenţiale este că cetăţenii aleg preşedintele prin vot direct şi universal. Astfel electoratul decide direct persoana căreia îi oferă dreptul de a îl reprezenta.

Pe de altă parte, în republicile prezidenţiale riscul apariţiei unei crize politice ar putea fi mai mare, deoarece şeful statului este şi şef al Guvernului. Prin urmare, având atribuţii sporite, preşedintel ţării ar putea fi tentat să abuzeze de puterile sale.

Într-o republică parlamentară, Guvernul este numit de către Legislativ, iar în unele cazuri Parlamentul alege şi şeful statului. Preşedintele unei ţări care este republică parlamentară, nu are atribuţii executive, fiind doar un mediator al conflictelor politice şi având rolul de a reprezenta ţara pe plan extern.

Ce putere are preşedintele în România

Potrivit Legii fundamentale, Preşedintele României este garantul independenţei naţionale şi veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. Şeful statului are şi o funcţie de mediere între puterile statului, cât şi între stat şi societate.

În România, preşedintele este ales prin „vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”, conform Constituţiei. Este declarat ales, în urma alegerilor prezidenţiale, candidatul care întruneşte în primul scrutin majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

Dacă niciunul dintre candidaţi un a întrunit această majoritate, atunci este organizat un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Candidatul care obţine, la al doilea tur de scrutin, cel mai mare număr de voturi este declarat ales şef al statului.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale în România sunt validate de Curtea Constituţională, potrivit Legii fundamentale. 

Mandatul preşedintelui este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în Parlament. O persoană nu poate avea mai mult de două mandate la Cotroceni. Mandatele pot fi succesive. Totuşi, „mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”, conform sursei citate.

Şeful statului are imunitate şi poate participa la şedinţele Guvernului

Preşedintele României nu poate fi membru de partid, în timpul exercitării mandatului, în schimb acesta beneficiază de imunitate.

România se conturează ca republică semiprezidenţială deoarece preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de premier şi numeşte Guvernul în baza votului de încredere acordat de către Parlament. Totodată, în caz de remaniere guvernamentală sau vacantare a postului, şeful statului revocă şi numeşte, la propunerea premierului, unii membri ai Executivului.

De asemenea, în atribuţiile preşedintelui intră şi consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente sau de o importanţă deosebită.

Prin urmare, şeful statului poate participa la şedinţele Executivului „în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii”, potrivit Constituţiei. Şeful statului prezidează şedinţele de Guvern la care participă.

De exemplu, Klaus Iohannis a participat la şedinţe de Guvern în perioada în care premier era Sorin Grindeanu, cât şi la o reuniune a Executivului condus de Viorica Dăncilă, premier demis în prezent.

În România, preşedintele ţării poate dizolva Parlamentul

Şeful statului poate dizolva Parlamentul, după ce se consultă cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, cât şi cu liderii grupurilor parlamentare. Astfel, „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Legislativul poate fi dizolvat o singură dată, în cursul unui an, conform Constituţiei. Pe de altă parte, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului şefului statului şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Totodată, Preşedintele României poate, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Un astfel de referendum pe justiţie a fost convocat de Klaus Iohannis şi organizat pe 26 mai, odată cu alegerile prezidenţiale.

În 2009, Traian Băsescu a consultat poporul, prin referendum asupra reducerii numărului de parlamentari la 300 şi un Legislativ unicameral. Ambele referendumuri au trecut.

Şeful statului reprezintă ţara în politică externă, poate încheia tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern. De asemenea, preşedintele acreditează şi recheamă ambasadorii, aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, conform Constituţiei. În plus, reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Preşedintele României este şi şeful Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Acesta instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Tot în atribuţiile şefului statului intră şi acordarea graţierii individuale, numirea în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, conferirea decoraţiilor şi titlurilor de onoare, precum şi a gradelor de mareşal, general şi amiral. Preşedintele promulgă legile adoptate de către Parlament. Totodată, acesta poate să le reîntoarcă în Parlament, pentru reexaminare sau să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu acestea.

Beneficiile funcţiei de şef al statului

Pe durata mandatului, preşedintele beneficiază, gratuit, de locuinţă de protocol, protecţie şi pază, precum şi autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), precum şi acces în complexurile de protocol ale Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS).

Conform site-ului Administraţiei Prezidenţiale, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român, beneficiază, pe toată durata vieţii de:

- folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar.

- o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu.

- pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

 - folosinţa gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuinţe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.

 - efectuarea, la cerere, a unui control medical complet anual, în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila».

Totodată, preşedintele primeşte bunuri, cu prilejul unor acţiuni de protocol, anume: tablouri, stilouri, butoni de argint, picturi în ulei, instrumente muzicale, cărţi. Pe anul 2018, totalul bunurilor primite de Klaus Iohannis cumulează 46.514 de euro.

În data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.

Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Autor: Elena Crângaşu

Comentarii