Cum se prezintă prezidenţiabilii în online şi ce îi recomandă pentru funcţie

Mai este aproximativ o lună până la alegeri, iar unii dintre cei 14 candidaţi au deja site-uri de prezentare sau program electoral. Agenţia MEDIAFAX şi Gandul.info vă prezintă, în sinteză, mesajele prezidenţiabilor, ce îi recomandă pentru funcţie şi prin ce vor să convingă electoratul să îi voteze.

Lista candidaturilor rămase definitive la prezidenţiale cuprinde 14 persoane. Primii cinci candidaţi pe buletinele de vot sunt Klaus Iohannis – susţinut de PNL, Theodor Paleologu - PMP, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – UDMR şi Viorica Dăncilă - PSD.

Următorii candidaţi sunt: Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitatea Naţională (ADN), Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc (PNR), Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie (PNR), John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română (PNR), Mircea Diaconu – Alianţa „Un Om”, Bogdan Stanoevici - independent, Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Viorel Cataramă – Dreapta Liberală (DL) şi Alexandru Cumpănaşu - independent.

Site-ul lui Iohannis prezintă primul mandat, însă lipseşte programul pentru alegerile din noiembrie

Site-ul preşedintelui Klaus Iohannis conţine informaţii biografice, date despre primul mandat la Cotroceni, cât şi mai multe poze cu acesta, inclusiv din tinereţe. Şeful statului are fotografii alături de Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, dar şi de la vizita Papei Francisc în România.

Portalul on-line este împărţit în patru secţiuni, cea intitulată „România normală” fiind un loc în care oamenii pot lăsa mesaje şi sugestii despre cum ar  vrea ei să arate ţara noastră, la orice capitol, mediu, educaţie, instituţiile statului, administraţie, sănătate, etc.

Ceea ce lipseşte deocamdată de pe site-ul prezidenţiabilului PNL, Klaus Iohannis, este un program de candidat care să conţină obiectivele sale pentru a convinge electoratul să îi acorde un al doilea mandat la Cotroceni.

Unul dintre aspecte, încadrat la priorităţile şi realizările primului mandat, este „consolidarea statului de drept, cu accent pe independenţa Justiţiei, întărirea mecanismelor democratice şi creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice.

Şeful statului spune că va continua aceste obiective. Aici, Iohannis aminteşte şi de referendumul pe justiţie, care a avut loc pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

Printre alte realizări despre care vorbeşte Klaus Iohannis ar fi încurajarea iniţiativelor tinerilor, proiecte şi iniţiative destinate mediului, obţinerea a 2% din PIB pentru apărare şi România educată, un proiect deşi anunţat în 2015, lansat de abia în decembrie 2018, aproape la patru ani de mandat.
 
Dăncilă nu are încă site, dar propune ca instituţia prezidenţială să funcţioneze non-stop

Liderul PSD Viorica Dăncilă încă nu are un site oficial de prezidenţiabil al partidului. Cu toate acestea, ea şi-a lansat sâmbătă, prima zi oficială a campaniei electorale, la Romexpo, programul de candidat.

Dăncilă propune un program în 10 puncte, printre care funcţionarea non-stop a Palatului Cotroceni şi a Administraţiei Prezidenţiale. 

„Mă voi asigura că Palatul Cotroceni şi Administraţia Prezidenţială vor funcţiona 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Văd instituţia prezidenţială ca pe o cameră de gardă, mereu deschisă pentru urgenţele de care, din păcate, România nu duce lipsă”, a spus Viorica Dăncilă.

Un alt punct este reprezentarea intereselor tuturor românilor, inclusiv ale celor din străinătate, precizând că în deplasările ei peste hotare „va include întâlniri de lucru cu comunităţile de români”. De asemenea, liderul PSD spune că va schimba modelul politicii externe într-unul axat pe urmărirea interesului României.

O altă prioritate este competitivitatea României la nivel european şi internaţional. Dăncilă mai susţine accesul echitabil şi universal la educaţie şi sănătate, dreptul la locuire decentă, dreptul la mobilitatea muncii şi la mobilitate socială.

Candidatul PSD la prezidenţiale vorbeşte şi despre asigurarea siguranţei naţionale, continuând parcursul României în NATO. Ea mai spune că va promova modele democratice autentice, atât în politica internă, cât şi internaţională. Democraţia înseamnă absenţa prejudecăţilor şi acceptarea diversităţii umane şi religioase, consideră Viorica Dăncilă.

Totodată, Dăncilă va sprijini incluziunea socială reală, inclusiv la nivel economic şi cultural.
 
Dan Barna vrea ca CSAT să gestioneze „comunitate naţională de informaţii”

Site-ul lui Dan Barna prezintă informaţii despre candidatul Alianţei USR-PLUS la prezidenţiale, precum şi programul de candidat pe care acesta l-a lansat vineri, la Sibiu, oraşul său natal.

„Suficient de idealist încât să vreau să trăim cu toţii fericiţi în România - nu în altă parte. Şi suficient de realist încât să am un plan concret despre cum să izbutim acest lucru”, se prezintă Dan Barna, pe portalul on-line.

În programul său de candidat care are 10 puncte, ca şi cel al Vioricăi Dăncilă, Dan Barna spune că CSAT, aflat în subordinea Preşedintelui României, trebuie reformat, în sensul în care „să gestioneze integrat comunitatea naţională de informaţii, precum şi comunitatea de politică externă”.

Acesta propune şi o reformă constituţională care să dea noi atribuţii şefului de stat, cum ar fi posibilitatea iniţierii unui referendum pentru dizolvarea Parlamentului. Dacă referendum este validat, atunci Legislativul este dizolvat.

De asemenea, în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură̆, Președintele României va avea posibilitatea fie de a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, fie de a dizolva imediat Parlamentul și de a declanşa alegeri anticipate. 

El spune că Preşedintele trebuie să poată participa şi la şedinţele de guvern, în mod obligatoriu, când sunt chestiuni care privesc politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice dar şi când este dezbătut şi adoptat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dan Barna mai vrea ca bugetul alocat medicinei de familie să crească de la 6%, cât este în prezent, la 10%, un nivel apropiat de media statelor UE.

Acesta are ca obiectiv şi alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin. El consideră că numărul parlamentarilor trebuie să fie de 300, pentru a eficientiza şi optimiza funcţionarea Legislativului. Debirocratizarea, digitalizarea şi aderarea la euro sunt alte obiective propuse de Barna.  

Prezidenţiabilul PMP Theodor Paleologu propune „să oprim drumul spre nicăieri”

Site-ul candidatului PMP Theodor Paleologu la alegerile prezidenţiale din noiembrie se deschide cu mesajul „să oprim drumul spre nicăieri”. 

Prezidenţiabilul PMP spune a intrat în competiţia pentru un mandat la Cotroceni, deoarece are convingerea că peste 5 ani va trăi „într-o Românie sigură, care îşi va apăra cetăţenii, oriunde ar fi ei în lume, o Românie respectată atât în exterior — de către comunitatea internaţională, cât şi în interior — de către clasa politică”.

Theodor Paleologu are un program în trei puncte, referitoare la „Mediere şi educaţie”, „Meritocraţie şi Performanţă” şi „Siguranţă şi respect”.

Acesta spune că îşi propune să fie un preşedinte activ, implicat, alături de fiecare român. Paleologu mai afirmă că vrea să lupte pentru modificarea Constituţiei şi să se folosească de toate drepturile pe care i le oferă funcţia de preşedinte pentru a îşi îndeplini viziunea şi obiectivele.

Candidatul PMP la prezidenţiale vrea să fie un „Preşedinte-învăţător”, precizând că un bun profesor ştie să pună întrebări, să asculte şi să poate în permanenţă un dialog.

El adaugă că, din funcţia de Preşedinte al României va avea o comunicare constantă, productivă şi civilizată, atât cu clasa politică, precum şi cu societatea civilă.

Paleologu încheie prin a spune că îşi asumă „rolul de a contribui decisiv la renaşterea României”.

Candidatura lui Kelemen Hunor la prezidenţiale, „o chestiune de onoare”

Un alt candidat la prezidenţiale este liderul UDMR Kelemen Hunor. Acesta s-a încris în competiţia pentru un mandat la Cotroceni sub sloganul de campanie „Respect pentru toţi”.

La desemnarea sa în forurile statutare ale Uniunii, pe 30 august, Kelemen Hunor afirma că întotodeauna UDMR a avut candidat la Preşedinţia României, lucru care reprezintă „o chestiune de onoare”.

„Întotdeauna am avut un candidat la Preşedinţie, a devenit o chestiune de onoare pentru noi, deoarece suntem cetăţeni egali ai acestei ţări. Este nevoie de un candidat maghiar la Preşedinţie de fiecare dată, este o obligaţie morală să avem un candidat. Nu este vorba despre mine, ci despre UDMR şi comunitatea maghiară din România. Când colegii mi-au spus că în 2019 eu trebuie să îmi asum acest rol, nu ştiam cum să răspund, deşi aveam dubii să mă aliniez a treia oară la linia de start, dar nu am putut decât să spun că mă angajez cu mare stimă şi reverenţă faţă de organizaţia noastră la acest rol”, a spus Kelemen Hunor.

Totodată, liderul UDMR candidează cu un mesaj vizual prin care ultimele două litere din numele său sunt întoarse pentru a se citi „RO”.

Kelemen Hunor propune, prin programul său, începerea cursurilor la ora 9.00, reducerea cu 30% a materiilor şcolare şi a numărului de ore, ore de educaţie fizică săptămânal, învăţarea a două limbi străine până la terminarea liceului şi Bacalaureat diferenţiat.

Mircea Diaconu: Locul preşedintelui nu poate fi într-un palat regal

Candidatul independent la prezidenţiale al Alianţei „Un om”, formată din ALDE şi Pro România, Mircea Diaconu îşi prezintă viziunea pe site-ul de prezidenţiabil în 12 puncte.

Fostul parlamentar, eurodeputat şi ministru al Culturii spune că Preşedintele României nu trebuie să stea în Palatul Cotroceni, deoarece „trebuie să i se respecte statutul dobândit prin testamentul regal”. Diaconu susţine că se împotriveşte megalomaniei şi „accesoriilor” acesteia.

„Există în România foarte multe spaţii, cu clădiri care au valoare, sunt declarate monumente istorice şi sunt lăsate în paragină. Măcar unul dintre aceste monumente ar fi bine să fie salvat, renovat şi să poată fi folosit ca sediu al Administraţiei Prezidenţiale”, explică Mircea Diaconu.

El mai spune că în ultimii 15 ani, preşedinţii au încurajat „cearta politică”, dorindu-şi fiecare „guvernul meu”, lucru care a afectat puternic societatea.
Diaconu susţine că preşedintele ar trebui „să semene cu noi, cu oamenii obişnuiţi”, să demonstreze că respectă toţi cetăţenii. În opinia sa, oamenii „s-au săturat de preşedinţi-jucători care împart poporul în «ai mei» şi «ai altora», ori şi mai grav, în «ai mei» contra «ai altora»”.

Şeful statului trebuie să fie independent şi nepartizan şi să aibă o optică asupra cetăţeanului ca fiind egal cu statul, în sensul în care să îl respecte pe acesta şi să fie în slujba oamenilor.

Oferta Ramonei Ioana Bruynseels, axată pe onestitate şi transparenţă

Site-ul prezidenţiabilului Partidul Puterii Umaniste, Ramona Ioana Bruynseels, prezintă viziunea acesteia care are ca punct central transparenţa şi onestitate. Aceasta vorbeşte, pe scurt, despre reclădirea încrederii în noi înşine şi despre mândria de a fi români, precum şi despre atragerea investiţiilor în România.

Bruynseels spune că tinerei generaţii îi poate fi oferită inspiraţia şi motivaţia de care are nevoie pentru a se dezvolta şi construi România la care visează. Ea susţine că tinerii pot avea şi în ţara noastră oportunităţile de care au nevoie pentru a creşte şi prospera.

Nu în ultimul rând, ea propune o politică diferită, una care să se focusese pe nevoiele românilor.
 
Cătălin Ivan vrea să combată migraţia pentru a păstra Europa tradiţiei creştine

Prezidenţiabilul Alternativei pentru Demnitatea Naţională (ADN), fost social-democrat, Cătălin Ivan, are pe site-ul său mesaje axate pe demnitate şi valorile fundamentale ale românilor, tradiţiile, cultura, ce trebuie transmise mai departe generaţiei tinere.

Acesta consideră că România poate progresa în Europa, însă fără a-şi pierde identitatea naţională. În acest sens, Ivan propune reducerea decalajelor între statele europene, cât şi între zonele rurale şi urbane.

„România nu poate fi demnă atâta timp cât sute de mii de români sunt victime ale sclaviei moderne. Acest fenomen trebuie oprit la nivel european”, susţine Cătălin Ivan.

Prezidenţiabilul ADN mai crede în Europa tradiţiei creştine şi susţine anularea pactului global al migraţiei.

„Europa a fost creştină şi aşa trebuie să rămână. În locul primirii fluxurilor migratoare, Europa trebuie să se implice activ în rezolvarea cauzelor care au creat aceste fluxuri”, explică Ivan.
 
Viorel Cataramă vrea anularea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă

Deşi nu are un site personalizat de prezidenţiabil, candidatul Dreptei Liberale Viorel Cataramă îşi prezintă programul pentru prezidenţiale pe portatul on-line al partidului. Acesta are un program în 15 puncte, în care susţine anularea tuturor ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de munca.

Pensia minimă să fie stabilită la 1.000 lei, pentru a încuraja componentei private în sistemul de pensii. De asemenea, Cataramă propune eliminarea privilegiilor „aristocraţiei bugetare”, prin concedierea a cel puţin 25% dintre angajaţi, prin desfiinţarea instituţiilor şi posturilor inutile create pentru clientela politică. În schimb acesta propune promovarea meritocraţiei în administraţia publică şi eliminarea oricărei forme de nepotism.

Susţinerea puternică a sectorului privat se numără printre priorităţile lui Viorel Cataramă, iar salariul minim să fie stabilit în urma negocierilor între patronate şi sindicate.

El mai spune că este necesară dublarea salariilor profesorilor de la clasele I-XII, concomitent cu stimularea dezvoltării învăţământului privat. Cataramă vrea şi ca sistemul asigurărilor medicale de sănătate să fie reformat, CNAS să fie suportat de stat în proporţie de 70%, iar restul de 30% de către sistemul privat, pe modelul Pilonului II de pensii.
 
Trei candidaţi ale căror partide au acelaşi acronim - PNR

Printre cei care candidează la alegerile din noiembrie se numără şi fostul deputat PSD Ninel Peia, care este prezidenţiabilul Partidului Neamului Românesc (PNR). Pe site-ul personalizat deviza sa este „Ţara are nevoie de Oastea Conştiinţei Naţionale”.

John-Ion Banu este candidatul Partidului Naţiunea Română (PNR), cu sloganul „Certitudinea românilor”. Sebastian Popescu candidează la prezidenţiale din partea Partidului Noua Românie (PNR), cu mesajul „Nimic pentru mine, totul pentru România”.

Candidatul independent Alexandru Cumpănaşu a conceput mesajul „România fără clanuri”. El a anunţat şi înfiinţarea Mişcării Forţa România, o structură civică ce va lua forma unui partid de la începutul anului viitor.

Omul de cultură Bogdan Stanoevici candidează independent la prezidenţiale, precizând că mesajul său se adresează „tuturor celor dezamăgiţi de putere, revoltaţi, sătui de minciuni şi promisiuni deşarte, celor ce doresc să se întoarcă în ţară”, potrivit unui comunicat de presă. Stanoevici este directorul Circului Metropolitan Bucureşti, din anul 2017.

Campania pentru alegerile prezidenţiale a început sâmbătă, 12 octombrie şi se încheie pe 9 noiembrie.

Scrutinul are loc pe 10 noiembrie, iar votul pentru al doilea tur a fost programat pentru data de 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota între 8 şi 10 noiembrie şi, la al doilea tur, între 22 şi 24 noiembrie.

Autor: Ana Petrescu

Comentarii