„România roşie” versus „România albastră”. Ce spun sociologii despre harta votului şi ce aşteptări au românii din aceste zone de la candidaţii lor?

13 nov 2014 558 afisari

Două Românii, una roşie şi una albastră. Aşa s-a împărţit ţara după rezultatul primului tur de scrutin. Victor Ponta, candidatul PSD, a ieşit pe primul loc în Dobrogea, Oltenia, Moldova şi Muntenia, zone în care electoratul de stânga este majoritar. Klaus Iohannis a confirmat şi el aşteptările şi a obţinut mai multe voturi de la alegătorii de dreapta din Ardeal, din vestul ţării şi din diaspora.

Segmentarea electorală a României în două culori, roşu pentru stânga şi albastru pentru dreapta, are o istorie de peste două decenii. Moldova, Dobrogea şi Muntenia s-au colorat în roşu, după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Victor Ponta a dominat în preferinţele alegătorilor din estul şi sudul ţării. În total, voturile din 27 de judeţe şi cinci sectoare ale Capitalei l-au declarat învingător.

„În zonele sărace, unde există o pondere mare a oamenilor care depind de sursele alocate de stat. Au aşteptări faţă de un candidat de stânga, că acesta va acorda mai mare atenţie protecţiei sociale”, a spus sociologul Mircea Kivu. „Să ne dea pensiile mai mari şi nouă, că nu avem, muică. Suntem bolnave, nu putem, să ne dea şi nouă mai bine”. „Pentru că o să ne angajeze, noi suntem tineret, cu un viitor în faţă. Aşteptăm şi noi acum”.

Albastru, culoarea candidatului de dreapta, a colorat centrul şi vestul ţării, dar şi diaspora.

Saşii au fost oameni gospodari şi el a fost om gospodar aici în Sibiu, a pus Sibiul la punct şi să pună şi ţara la punct. „În jurul aeroportului este o zonă industrială foarte importantă, cu peste 12.000 de locuri de muncă foarte bine plătite. Iar de turism nu mai vorbim”. „Persoana candidatului este extrem de importantă şi face ca alegerile de multe ori să fie emoţionale, mai degrabă, decât raţionale. Mai puţin programe, pentru că sigur, cum spunea Caragiale, ele sunt frumoase, sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire”, a declarat Alexandru Radu, politolog.

În interiorul acestor zone compacte roşii sau albastre, însă, există şi oaze de culori opuse. Datele arată că diferenţele apar în funcţie de dezvoltarea economică şi de mediu. „Spre exemplu, dacă ne uităm cu atenţie în zonele mai dezvoltate din Muntenia, distribuţia voturilor seamană mai mult cu anumite zone din Transilvania”, a mai spus sociologul Mircea Kivu.

Harta cu două culori este inspirată de modelul electoral american, dar sociologii spun că ea nu este complet corectă pentru România. „Noi avem vot universal, prin urmare daca într-un anumit judeţ un cadidat obţine locul întâi să zicem cu 30-40% şi candidatul de pe locul al doilea înregistrează şi el un vot consistent de 29%, acele voturi nu sunt voturi pierdute, ca în sistemul mixt american. Pe ţară, ele se însumează”, a spus Ion Bogdan Lefter, analist politic. Românii vor merge din nou la vot pe 16 noiembrie să îşi aleagă preşedintele. Ei vor stabili ce culoare va avea, în cele din urmă, toată România.